A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii

Pe lângă drumuri, apeducte şi temple romane care s-au păstrat de-a lungul istoriei, au mai existat şi alte construcţii care i-au uimit pe geologi. Unele dintre acestea sunt porturile romane de pe ţărmul Mediteranei, care mulţumită materialului din care au fost create, s-au păstrat într-o stare foarte bună de mai bine de 2000 de ani. 

Cel mai des întâlnit amestec de ciment modern, cunoscut sub numele de ciment Portland, folosit de mai bine de 200 de ani, nu este nici pe departe la fel de rezistent ca betonul roman. „Mediul marin, în mod special, afectează cimentul Portland. În apă de mare, are o durată de viaţă mai mică de 50 de ani. După aceea începe să se erodeze”, a explicat Marie Jackson, cercetător de la Universitatea din California. 

• „Paradisul” Inteligenței Artificiale împarte investitorii în două tabere. Ce se întâmplă la Nvidia?
• Presiuni asupra lui Friedrich Merz să deschidă o anchetă privind posibilele legături germane cu Epstein

Acum, după ce au analizat o mostră de beton din golful Pozzuoili, Italia, care datează din anul 37, î.e.n., oamenii de ştiinţă cred că au descoperit reţeta betonul roman. 

Pe lângă faptul că este foarte durabil, se pare că betonul roman este şi mai prietenos cu mediul decât materialele actuale. „Problema este că producerea cimentului Portland este responsabilă pentru 7% din nivelul de dioxid de carbon pe care îl eliberează industria”, a declarat specialistul Paulo Monteiro. 

Secretul betonului roman stă în amestecul unic de minerale şi în tehnica de producere. „Romanii produceau beton prim amestecarea varului şi a rocii vulcanice. Pentru structurile subacvatice se amesteca var cu cenuşa vulcanică pentru a forma mortar. Apoi, acest mortar se amesteca cu tuf vulcanic şi se punea în forme de lemn. Instantaneu, apa de mare activa o reacţie chimică fierbinte. Când moleculele de apă intrau în structura varului, acesta reacţiona cu cenuşa în aşa fel încă întreg materialul se cimenta”, au detaliat oamenii de ştiinţă.

Tocmai această reacţie chimică ce reuşeşte să unească atât de vine varul de cenuşa vulcanică îi dă betonului roman duritatea pentru care a devenit renumit. 

Industria materialelor de construcţii va fi revoluţionată dacă se adoptă utilizarea acestor materiale şi a tehnicii romane de introducere a cimentului, reducând totodată emisiile de CO2. „Totuşi, întrebarea care rămâne este dacă vom reuşi să aplicăm principiile străvechi utilizate de romani pentru producerea betonului modern”, a încheiat Jackson. 

Sursa: Bloomberg