Herschel, cel mai mare telescop cu infraroşu trimis în spaţiu, a fost dezactivat după patru ani de servicii

Publicat: 18.06.2013

Herschel, cel mai mare telescop cu infraroşu trimis în spaţiu, lansat în mai 2009 pentru a studia formarea stelelor, a fost complet dezactivat luni, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

„Herschel a fost oprit, dar nu este o surpriză, pentru că aşa era programat (…) Nu mai are lichid criogenic la bord şi deci se încălzeşte şi, începând cu momentul în care se încălzeşte, devine inutil. Deci, am oprit dispozitivul de transmitere a datelor (transponder) de pe Herschel”, a anunţat directorul general al ESA, Jean-Jacques Dordain, într-o conferinţă de presă organizată la Bourget, în apropiere de Paris.

Telescopul încetase să mai funcţioneze încă din 29 aprilie, după evaporarea completă a celor 2.300 de litri de heliu lichid, indispensabil pentru răcirea instrumentelor de la bord până la o temperatură apropiată de zero absolut (-271° C).

Chiar dacă devenise „orb”, vehiculul spaţial şi-a continuat „viaţa” timp de alte câteva săptămâni, devenind un fel de „platformă de încercări” pentru inginerii de la ESA, care au testat pe el diverse tehnici, programe informatice şi manevre care nu sunt încercate de obicei pe sateliţi în activitate, de teama de a nu-i pune în pericol.

Informaţiile care vor rezulta din aceste experimente vor fi folositoare pentru misiunile spaţiale viitoare, precum Exomars.

Controlorii de la ESA au trimis comanda finală de dezactivare a telescopului Herschel, luni, la ora 12.25 GMT, punând astfel capăt unei misiuni care a permis înregistrarea a peste 25.000 de ore de date, bogate în informaţii despre naşterea stelelor şi formarea galaxiilor.

Momentul în care a fost lansată ultima comandă spre telescopul Herschel (Foto: ESA)

Înainte de a fi dezactivat, satelitul a fost plasat pe o traiectorie „de garare”, pe o orbită heliocentrică (în jurul Soarelui), pentru a nu jena alţi sateliţi şi pentru a nu „polua” spaţiul din jurul Terrei.

Construit pentru a avea o durată de viaţă prevăzută de trei ani, Herschel îşi datorează numele fizicianului William Herschel, care a descoperit radiaţia infraroşu în 1800. Oglinda sa principală, de un diametru de 3,5 metri, a făcut ca Herschel să devină cel mai mare şi cel mai puternic telescop cu infraroşu trimis în spaţiu.