Cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST), astronomii au descoperit cea mai veche pereche de quasari alimentați de găuri negre supermasive identificată până acum. Descoperirea ridică însă semne de întrebare, deoarece aceste obiecte nu ar fi trebuit să existe atât de devreme în istoria Universului.
Această pereche de quasari alimentați de găuri negre, observată cu ajutorul telescopului Gemini North, a primit denumirea J1602+4228AB și porecla Nāpōwawāʻenakaulua, care înseamnă „Două corpuri cerești întunecate, cu o putere insondabilă, în strălucirea căldurii care renaște energia în Univers”. Sistemul este surprins la aproximativ 900 de milioane de ani după Big Bang, când găurile negre nu ar fi trebuit să fi avut suficient timp pentru a ajunge la asemenea dimensiuni.
Cele două găuri negre au mase de 1,5 miliarde și 400 de milioane de ori mai mari decât cea a Soarelui, iar distanța dintre ele este de numai 18.100 de ani-lumină, aproximativ o cincime din diametrul Căii Lactee. Nāpōwawāʻenakaulua este astfel cea mai compactă pereche de quasari descoperită în perioada cunoscută drept Zorii Cosmici, când au apărut primele stele, galaxii și găuri negre.
„Nu există o explicație teoretică definitivă pentru modul în care a putut apărea atât de devreme chiar și un singur quasar de asemenea dimensiuni, cu atât mai puțin doi”, a declarat Silvia Onorato, coordonatoarea echipei de cercetare de la NOIRLab.
Quasarii se formează atunci când găurile negre supermasive din centrul galaxiilor atrag materia dintr-un disc de gaz și praf aflat în rotație. Frecarea încălzește acest material, care ajunge să strălucească uneori mai puternic decât toate stelele galaxiei la un loc.
Identificarea unor perechi apropiate este dificilă din cauza duratei relativ scurte a fazei de quasar, a distanțelor uriașe și a dificultății de a separa cele două obiecte în observații. Problema este și mai mare în cazul Universului timpuriu. Potrivit modelelor actuale, găurile negre ar avea nevoie de cel puțin un miliard de ani pentru a acumula suficientă materie și a fuziona, ajungând la mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui.
Totuși, de la începutul operațiunilor sale, în 2022, telescopul James Webb a descoperit găuri negre supermasive care alimentau quasari la numai 400 de milioane de ani după Big Bang. Nāpōwawāʻenakaulua este a treia pereche identificată în această perioadă și ar putea pune sub semnul întrebării teoriile existente, scrie Space.com.
Sistemul a fost descoperit în datele proiectului Aether al JWST, care studiază obiectele din Universul timpuriu. Analizând aproximativ 200 de quasari identificați cu instrumentul NIRSpec, cercetătorii au observat că J1602+4228A avea un companion, desemnat J1602+4228B.
Separarea celor două obiecte ar fi fost aproape imposibilă de la sol, însă telescopul Gemini North a reușit observația datorită condițiilor meteorologice favorabile de pe vulcanul Mauna Kea, din Hawaii.
Deși încă reprezintă un mister, descoperirea i-ar putea ajuta pe astronomi să înțeleagă formarea primelor galaxii masive și a găurilor negre din centrul lor. „Nāpōwawāʻenakaulua este un mediu cu adevărat unic, un laborator în care putem studia modul în care primele galaxii masive și găurile lor negre centrale s-au format prin interacțiuni directe între galaxii”, a explicat Onorato.
Studiul a fost publicat în revista The Astrophysical Journal Letters.
Astronomii au descoperit un sistem stelar rar care emite semnale radio la fiecare opt minute
Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut, susține o nouă teorie radicală
Oamenii de știință au descoperit ceva neașteptat la 90 de kilometri sub Pământ