Legumele sunt mult mai „deştepte” decât credeam: o nouă descoperire ne schimbă ideile în privinţa lor

Cercetătorii au reuşit să mărească nivelul unor substanţe vegetale anti-cancer din varză, păcălind verzele gata culese şi „făcându-le să creadă” că este o anumită oră a zilei.

În 2012, o echipă de cercetători de la Rice University, din Houston, UA, condusă de biologul Janet Braam, a descoperit că o plantă numită Arabidopsis thaliana, din familia verzei, îşi modifică nivelul de de substanţe insecticide naturale (pe care le produce pentru a se apăra de atacul insectelor) în funcţie de ritmul circadian, de „ceasul biologic” intern care o ajută să ştie ce moment al zilei este. Producţia de substanţe de apărare era maximă în acele ore din zi când era cel mai probabil ca planta să fie atacată de insecte. Astfel, planta era pregătită de apărare înainte ca atacul să aibă loc.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Plantele îşi sincronizează ceasul intern cu mediul de viaţă, detectând condiţiile de temperatură şi lumină din jur.

Cercetătorii au vrut să afle dacă plantele îşi menţin acest ritm şi după ce sunt culese, în timp ce sunt stocate în depozite, magazine sau acasă la consumatori; motivul interesului lor esta acela că unele dintre substanţele de apărare produse de plante au şi proprietăţi anti-cancer.

Specialiştii au ajus la concluzia că legume ca varza, spanacul, salata verde, dovleceii, morcovii şi cartofii dulci, precum şi unele fructe – ca afinele – îşi păstrează funcţional ceasul intern şi după ce sunt recoltate, dacă sunt expuse la o anumită alternanţă de lumină şi întuneric, într-o cameră închisă.

Rezultatul i-a surprins, deoarece, chiar dacă ştiau că legumele şi fructele nu „mor” îndată ce sunt culese, ele s-au dovedit mult mai active decât se credea.

Oamenii de ştiinţă au mai descoperit că pot determina frunzele de varză să producă o cantitate mai mare dintr-o substanţă numită gluorafanina (o substanţă cu care planta se apără contra insectelor, dar care are şi proprietăţi anti-cancer) modificând condiţiile de lumină pentru a „păcăli” ceasul intern al verzei.

Varza produce, de obicei, mai multă gluorafanină ziua decât noaptea, iar în cursul zilei, produce mai multă după-amiaza decât dimineaţa – adică în orele când este cel mai probabil să fie atacată de insecte. (Multe dintre insectele care atacă varza nu sunt active noaptea şi nici dimineaţa devreme, când temperaturile sunt mai scăzute, ci devin active mai târziu în cursul zilei, când aerul se mai încălzeşte.)

Cercetătorii au mai descoperit că dacă, după recoltare, varza este expusă la cicluri regulate de lumină şi întuneric (similar ciclului zi-noapte), ea rămâne mai rezistentă la atacul insectelor în timpul depozitării. 

Deci, pentru păstrarea legumelor ar fi mai avantajos să fie menţinută în depozite alternanţa de lumină şi întuneric din natură.

În industria alimentară, legumele sunt cel mai adesea păstrate la întuneric, ceea ce afectează funcţionarea ceasului biologic. Păstrarea la întuneric economiseşte, desigur, energie, dar, pe de altă parte, spune Janet Braam, în ceea ce priveşte lumina şi temperatura, legumele sunt sensibile chiar la stimuli slabi, aşa că nu ar fi nevoie de un consum foarte mare de energie pentru a le menţine ritmul circadian.

Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Current Biology.

Sursa: CBC News