De ce vor oamenii de ştiinţă să creeze un super-virus al gripei aviare?

În primăvara anului trecut, s-a înregistrat, pentru prima oară, transmiterea virusului H7N9 de la păsările domestice la om, fenomenul creând panică la nivel internaţional, deşi până în prezent virusul a infectat doar 134 de persoane, în estul Asiei. După toate aparenţele, în prezent virusul nu se transmite cu uşurinţă de la un om la altul, ceea ce limitează răspândirea lui.

Totuşi, oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că virusul ar putea suferi mutaţii care l-ar face mai uşor transmisibil. Dată fiind mortalitatea de peste 30% a gripei aviare cu acest tip de virus, o asemenea trasformare ar putea determina apariţia unei pandemii grave, cu atât mai mult  cu cât virusul pare să prezinte şi o anumită rezistenţă la medicamentele antivirale curenmte.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Din acest motive, oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să studieze mai aprofundat acest virus, cercetând aspecte precum rezistenţa la antivirale, transmiterea virusului, adaptările sale, gravitatea bolii şi producerea unor vaccinuri.

Din păcate, studiul tuturor acestor aspecte implică experimentări care ar putea duce la crearea unor variante noi, mai periculoase, de virus H7N9.

Totuşi, 22 de oameni de ştiinţă au publicat, în revistele Nature şi Science, scrisori în care argumentează necesitatea de a întreprinde asemenea cercetări; scopul publicării scrisorilor este de a crea o platformă de dezbatere şi de a preîntâmpina reacţiile vehemente ale altori oameni de ştiinţă şi ale publicului larg la aflarea mai tardivă a acestor iniţiative riscante.

Unul dintre semnatarii scrisorilor este virologul Ron Fuchier de la Centrul Medical Erasmus din Olanda, care a condus unul dintre cele două laboratoare care, în 2011, au reuşit să obţină o tulpină de virus H5N1 al gripei aviare ce putea fi transmisă cu uşurinţă între mamifere (dihori). Valul de reacţii ostile stârnite de această veste a dus la adoptarea unui moratoriu auto-impus, pe timp de un an, în ceea ce priveşte cercetările de acest tip. După îndelungi discuţii, timp de un an, studiile potenţial riscante asupra virusurilor gripei aviare au fost reluate.

Ca răspuns la scrisori, Department of Health and Human Services din SUA a elaborat un set de prevederi privind modul în care se va desfăşura procesul de aprobare a acestor cercetări asupra virusului H7N9, în scopul de a asigura menţinerea unor norme stricte de biosecuritate.

Sursa: Medical Daily