Cercetătorii au descoperit unul dintre motivele fundamentale care justifică existenţa somnului

Cercetătorii americani consideră că „sistemul de înlăturare a deşeurilor” este unul dintre motivele fundamentale care justifică existenţa somnului.

Studiul lor, publicat în revista Science, a evidenţiat faptul că celulele cerebrale se micşorează în timpul somnului pentru a mări spaţiile dintre neuroni şi pentru a permite lichidului cefalorahidian să spele creierul.

• Care mai este starea democrației la nivel global?
• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?

Ei sugerează, totodată, faptul că eşecul „spălării” anumitor proteine toxice ar putea juca un rol determinant în declanşarea unor maladii cerebrale.

O întrebare majoră pentru cercetătorii din domeniul somnului este aceasta: „de ce dorm animalele sălbatice, în condiţiile în care somnul le face vulnerabile la atacurile prădătorilor?”.

Somnul are un rol important în fixarea amintirilor în creier şi în procesul de învăţare, dar cercetătorii de la Universitatea Rochester din Statele Unite consideră că „treburile gospodăreşti” ar putea reprezenta unul dintre motivele principale pentru existenţa somnului.

„Creierul are doar o energie limitată de care dispune şi se pare că el trebuie să aleagă între două stări funcţionale diferite – treaz şi conştient sau adormit şi pe cale să se cureţe”, a explicat medicul Maiken Nedergaard.

„Poţi să te gândeşti la somn ca la organizarea unei petreceri acasă. Poţi fie să discuţi cu oaspeţii, fie să cureţi casa, însă nu poţi să le faci pe amândouă în acelaşi timp”.

Studiul cercetătorilor americani se bazează pe descoperirea, făcută în 2012, a faptului că encefalul are propria reţea de „ţevi de scurgere” – cunoscută sub numele de „sistem glimfatic” – care transportă materialul rezidual în afara creierului.

Oamenii de ştiinţă, care au monitorizat creierele şoarecilor, au remarcat faptul că sistemul glimfatic devine de 10 ori mai activ atunci când rozătoarele dormeau.

Celulele din creier, probabil celulele gliale care păstrează celulele nervoase în viaţă, se micşorează în timpul somnului. Astfel se măreşte spaţiul interstiţial, acele spaţii dintre ţesuturile cerebrale, permiţând pomparea unei cantităţi mai mari de fluid pentru a spăla toxinele.

Multe boli care duc la moartea celulelor cerebrale, precum Alzheimer şi Parkinson, se caracterizează prin acumularea unor depozite de proteine vătămătoare în creier. Autorii studiului consideră că problemele apărute în funcţionarea mecanismului de curăţare a creierului ar putea duce la apariţia unor astfel de boli.

Sursa: Mediafax