Avem un IQ din ce în ce mai mare, dar oare asta înseamnă că devenim mai inteligenţi?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acum, o nouă lucrare publicată în Learning and Individual Differences  ar putea avea răspunsul: începem să fim din ce în ce mai pricepuţi la rezolvarea testelor. 

Astăzi, oamenii nu numai că stau mai mult la şcoală, ci acum ei sunt mai obişnuiţi cu testele ca niciodată. „Oamenii sunt mai expuşi la tot felul de forme de teste. Astfel, ei sunt capabili să detecteze anumite regularităţi şi să le exploateze”, a explicat unul dintre autorii studiului,  Michael Woodley. „Probabil că toţi am fost învăţaţi în şcoală să rezolvăm teste cu mai multe variante de răspuns”, a mai adăugat acesta. Chiar şi în exteriorul şcolii, expunerea crescută la jocuri cognitive precum Sudoku îi ajută pe oameni să se familiarizeze cu testele care măsoară IQ-ul. „Acum, mai mult ca oricând, noi trăim într-un mediu mai intens din punct de vedere cognitiv”, a mai declarat Woodley. 

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

Împreună cu colegul său, Elijah Armstrong, Woodley au notata 14 teste de măsurare a IQ-ului în funcţie de cât de repede puteau fi acestea rezolvate prin reaplicarea regulilor deja învăţate în şcoală sau alte medii.

Unele teste, precum Matricile Progresive Raven, le cer indivizilor să detecteze modele complexe, însă atunci când persoanele identifică şi reaplică anumite reguli simple ele îşi pot îmbunătăţi rapid scorul. Alte teste, precum mele de vocabular, se bazează pe memorie şi nu pot fi rezolvate folosind reguli. 

Când Armstrong şi Woodley au comparat informaţiile referitoare la efectul Flynn pentru fiecare dintre cele 14 teste de IQ, observaţiile au fost frapante: cu cât un test este mai dependent de reguli, cu atât efetul Flynn este mai pronunţat. Această constatare sugerează că efectul Flynn nu este cauzat de o creştere a inteligenţei, în general, ci de o mai bună capacitate a indivizilor de a rezolva mai uşor testele prin detectarea regulilor care se aplică. 

Astfel, este posibil ca Sudoku să nu ne crească abilitatea mentală, în general, cu să ne îmbunătăţească anumite funcţii cognitive. În acelaşi timp, aplicarea regulilor cu o mai mare acurateţe în teste noi este o capacitate care s-ar putea să nu reflecte inteligenţa generală, dar care totuşi, ar putea avea aplicaţii specifice. 

„Aceste creşteri ale IQ-ului nu sunt lipsite de însemnătate. Producerea efectul Flynn nu înseamnă că oamenii devin mai inteligenţi, însă fenomenul reflectă faptul că oamenii dezvoltă o gamă largă de specializări cognitive înguste”.