Paradoxul prieteniei: de ce prietenii tăi o duc mai bine ca tine?

În 1991, sociologul Scott Feld a realizat o descoperire surprinzătoare în timp ce studia proprietăţile reţelelor sociale. Feld a calculat numărul mediu de prieteni pe care îi avea o persoană din reţea şi a comparat cifrele cu numărul mediu de prieteni pe care îi aveau, la rândul lor, prietenii lor. 

În ciuda aşteptărilor s-a constatat că cel de-al doilea număr este mai mare mereu decât primul. Sau, cu alte cuvinte, prietenii tăi au mai mulţi prieteni decât tine. 

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

De atunci, oamenii de ştiinţă au observat aşa-numitul paradox al prieteniei într-o varietate de situaţii. În medie, pe Facebook, prietenii tăi vor avea mai mulţi prieteni decât tine. Pe Twitter, prietenii tăi vor avea mai mulţi followers ca tine. Mai mult, chiar şi în viaţa sexuală, partenerul tău va fi avut mai mulţi parteneri decât ai avut tu. 

Specialiştii în studiul reţelelor au ştiut de mult că acest efect paradoxal este rezultatul tipologiei reţelelor – al modului în care sunt conectate între ele. Tocmai de aceea, reţelele similare împart aceleaşi proprietăţi paradoxale. 

Dar oare, prietenii tăi sunt şi mai fericiţi ca tine? Sau sunt ei mai bogaţi sau mai buni? Răspunsul nu este foarte clar deoarece fericirea şi bogăţia nu sunt direct reprezentate în tipologia reţelelor de prieteni. Aşadar, ar fi destul de interesant să aflăm cât de departe ar merge aceste paradoxuri. 

Astăzi, putem obţine un răspuns mulţumită muncii depuse de Young-Ho Eom de la Universitatea din Toulouse, din Franţa, şi a lui Hang-Hyun Jo de la Universitatea Aalto, din Finlanda. Aceştia au evaluat proprietăţile pe care le au diferite caracteristici din reţele şi au aflat condiţiile matematice care determină dacă paradoxul se poate aplica sau nu şi în cazul lor. Pe scurt, răspunsul lor a fost: „Da, probabil că prietenii tăi sunt mai bogaţi ca tine”. 

Paradoxul apare deoarece numerele de prieteni pe care îi au oameniisunt distribuite într-un mod care urmează, mai curând, o lege a puterii decât o relaţie liniară obişnuită. Astfel, majoritatea oamenilor au câţiva prieteni, în timp ce un număr mic de oameni au mulţi prieteni. 

Paradoxul este determinat tocmai de acest al doilea mic grup de oameni. Oamenii care au mulţi prieteni au o probabilitate mai mare de a se număra şi printre prietenii tăi. Şi atunci când fac asta, ei cresc semnificativ numărul mediu de prieteni pe care îi au prietenii tăi. Acesta este motivul pentru care, în medie, prietenii tăi au mai mulţi prieteni ca tine. 

Dar cum rămâne cu celelalte caracteristici, cum ar fi bogăţia şi fericirea, care nu sunt reprezentate de topologia reţelei?

Pentru a studia alte tipuri de reţele, Eom şi Jo au analizat două reţele academice în care oamenii de ştiinţă sunt conectaţi atunci când sunt coautori la o lucrare ştiinţifică. Fiecare om de ştiinţă este un nod în reţea, iar legăturile se nasc între cercetătorii care au fost coautori ai unei lucrări. 

Şi în această reţea se poate observa paradoxul. Dacă eşti un cercetător, colegul tău, coautorul studiului la care lucraţi împreună, va avea mai mulţi coautori ca tine, aşa cum reflectă topologia reţelei. De asemenea, ei vor avea mai multe lucrări publicate ca tine. 

Eom şi Jo au numit fenomenul „paradoxul generalizat al prieteniei” şi au analizat condiţiile matematice în care acesta apare. Potrivit celor doi cercetători, atunci când un paradox apare ca urmare a modului în care sunt conectate nodurile între ele, orice altă proprietate a acestor noduri demonstrează aceeaşi natură paradoxală, atât timp cât ele sunt corelate în vreun fel. 

Prin urmare, numărul de publicaţii întruneşte acest criteriu şi la fel de întâmplă şi cu bogăţia şi fericirea. Aşadar, răspunsul este: „Da, probabil că prietenii tăi sunt mai bogaţi şi mai fericiţi ca tine”. 

Rezultatele au implicaţii semnificative pentru modul în care oamenii se percep pe ei în raport cu prietenii care întotdeauna par mai fericiţi, mai bogaţi şi mai populari ca ei. Iar problema s-ar putea să fie mai rea în reţelele în care aceste lucruri sunt mai uşor de observat. „Acesta s-ar putea să fie motivul pentru care utilizatorii reţelelor sociale din mediul online nu sunt fericiţi”, au declarat Eom şi Jo. 

Aşadar, dacă eşti un utilizator Facebook activ şi eşti nefericit deoarece prietenii tăi par să o ducă mai bine ca tine, aminteşte-ţi că aproape toţi ceilalţi din reţea se află într-o situaţie similară cu a ta. 

Sursa: MIT