Marea surpriză de lângă piramide: arheologii au făcut descoperiri neaşteptate în Giza

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au excavat un oraş din apropierea piramidelor din Giza care datează din timpul faraonului Menkaura, cel care a construit cea de-a treia piramidă din Giza. De asemenea, ei au excavat şi un oraş din apropierea unui monument dedicat reginei Khentkawes, despre care se crede că ar putea fi o fiică a lui Menkaure.  Cazarma este aşezată în oraşul de lângă piramide, în timp ce noul bazin descoperit, care se pare că făcea parte dintr-un port este localizat în apropiere de oraşul din apropierea monumentului lui Khentkawes. 

Mai multe descoperiri din oraşul localizat aproape de monumentul lui Khentkawes sugerează că Giza a fost un port înfloritor, susţine arheologul Mark Lehner. De exemplu, cercetătorii au descoperit un bazin aproape de oraşul Khentkawes, la doar un kilometru de canalul fluviului Rin. 

Acest bazin ar putea fi „o extensie a unui port sau a unei faleze”, a explicat Lehner în cadrul unui simpozion organizat de Societatea pentru Studierea Antichităţilor din Egipt. De asemenea, Lehner a mai declarat că echipa lui a mai descoperit la Giza şi resturi carbonizate de pin, stejar, ienupăr şi cedru, arbori care creşteau într-o parte din estul Mediteranei numită Levant.  Mai mult, ei au mai descoperit aici şi mai bine de 50 de exemple de vase din ceramică provenite din Levant.  Totodată, specialistul a mai explicat că la Giza a găsit cantităţi mari de granit provenit din Assuan, localizat la graniţa sudică în Egioptul Antic, şi care pare să fi fost transportat pe Nil, până în acest port. 

„Pentru trei generaţii, Cheops, Chephren, Mykerinos , Giza a fost portul central”, a explicat Lehner. 

Marea surpriză de lângă piramide: arheologii au făcut descoperiri neaşteptate în Giza?    (Foto: AERA)

O prezenţă militară

Acolo unde este un port, sunt şi marinari. În oraş, oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi care au indicat că aici existau clădiri lungi numite „galerii” în care stăteau trupele care participau la cursele spre Levant şi care probabil că păzeau persoanele importante atunci când se aflau la Giza. Aceste galerii aveau o înălţime de aproximativ 7 metri şi fiecare set avea cel puţin 34 de metri lungime. 

Anterior, arheologii au crezut că aceste galerii adăposteau lucrătorii care au participat la ridicarea piramidelor, însă noile descoperiri pun la îndoială acest lucru. Excavările recente au scos la iveală că în galerii existau rămăşiţe de lemn ars, în mare parte cedru, care era originar din Levant. 

„Ce căuta acest cedru din Levant în locul în care stăteau lucrătorii de rând?” s-a întrebat Lehner. Mai curând galeriile par să fi fost populate de trupe, care sunt adesea reprezentate în mormintele ale persoanelor oficiale importante şi pe templele piramidelor. „Găsim peste tot reprezentări ale acestor trupe”, a declarat acesta explicând că numele lor ar putea fi tradus în „escorte”. Fiecare galerie în parte ar fi putut găzdui confortabil 40 de oameni. 

Suspiciunile lui Lehner privind trupele şi galeriile au fost susţinute în 2012, atunci când arheologii au descoperit un şold rupt al unui hipopotam. În Egiptul Antic, hipopotamii cauzau probleme mâncând culturile pe timp de noapte. Atunci „trupele tinere ieşeau la vânătoare şi capturau animalele”. 

De fapt, există un întreg ritual în care hipopotamul capturat şi legat este ucis. Acest ritual se poate să fi fost organizat într-un loc public, la Giza, probabil în port. După ritual, carnea de hipopotam era consumată de trupe în galerii. 

Aceste trupe nu aveau întotdeauna parte de mâncare bună. Carnea de hipopotam era o pauză bună de la mâncarea lor de zi cu zi. Oasele descoperite de arheologi în galerii, indică faptul că aceştia consumau carne de capră şi oaie şi somon. În schimb, trupele par să nu fi avut parte de prea multă carne de vită şi biban de Nil, considerate a fi alimente apreciate. 

Şi atunci unde stăteau cei care lucrau la piramide?

Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca aceştia să fi stat chiar în piramide, înainte ca acestea să fi fost terminate. ei spun că există dovezi, în gropile din apropierea piramidelor care ar putea sugera acest lucru. „În 2004 i-am ajutat pe inspectorii de la Giza să adune materiale dintr-o groapă imensă din partea de nord a Marii Piramide. Nu am găsit rămăşiţe ale colibelor sau altor locuri specifice de adăpostire, dar am găsit oase vechi de vită, bucăţi de pânză, frânghii, fragmente de lemn, o parte dintr-un ciocan şi alte materiale specifice lucrătorilor”, mai explicat Lehner.