Home » D:News » Când se căsătoresc femeile din România? La ce vârstă nasc femeile din România primul copil?

Când se căsătoresc femeile din România? La ce vârstă nasc femeile din România primul copil?

Publicat: 08.03.2014

Populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei crescând de la 50,8 la sută în 1992 la 51,4 la sută în anul 2011, şi este concentrată în proporţie mai mare în mediul urban, rezultă din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii.

Datele ONU arată că populaţia lumii la 1 ianuarie 2013 era de aproximativ 7,099 miliarde persoane, dintre care aproximativ jumătate femei (1.000 femei la 1.010 bărbaţi).

Potrivit INS, populaţia rezidentă stabilă a României înregistrată la recensământul din octombrie 2011 a fost de 20.121.600 locuitori din care 9.788.600 bărbaţi (48,6 la sută) şi 10.333.000 femei (51,4 la sută).

„În comparaţie cu recensământul din 2002, populaţia a scăzut cu aproximativ 1,6 milioane de persoane. Declinul demografic s-a produs într-un ritm mediu anual de 0,76 la sută. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei crescând de la 50,8 la sută (1992) la 51,4 la sută (2011)”, precizează INS.

În octombrie 2011, raportul de masculinitate a fost de 947 persoane de sex masculin la 1.000 persoane de sex feminin, faţă de 951 persoane de sex masculin în 2002 şi 967 în 1992.

INS menţionează că populaţia feminină se concentrează în mediul urban într-o proporţie mai mare (54,9 la sută din totalul populaţiei feminine) decât cea masculină (53 la sută). Cu toate acestea, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural.

Din datele statistice mai rezultă că populaţia feminină, cu o vârstă medie de 42,1 ani a fost, în octombrie 2011, mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,1 ani, iar contingentul feminin fertil de 15 – 49 ani a fost de 4.732.800 (46 la sută din totalul populaţiei feminine), în scădere cu aproape 823.400 de persoane faţă de recensământul din 2002.

„Structura pe grupe de vârstă a populaţiei feminine de 15 – 49 ani a evoluat diferit. Generaţiile născute după decretul de interzicere a avorturilor din 1966 au determinat creşterea ponderii grupei de vârstă 35 – 44 ani. În schimb, populaţia din segmentul 45 – 49 ani a înregistrat o scădere semnificativă. Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 1,3 născuţi vii care nu includ născuţii-vii din străinătate la 1.000 de femei de 15 – 49 ani, rata fetilităţii pentru toţi copiii născuţi în 2012 a fost de 1,5 născuţi-vii la 1.000 femei de 15 – 49 ani”, rezultă din datele comunicate de INS.

Diminuarea populaţiei, înregistrată în cadrul recensământului din octombrie 2011, a influenţat valorile ratei natalitătii şi ratei mortalităţii. Astfel, rata natalităţii recalculată a fost, în 2011, de 9,8 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

„Rata totală a fertilităţii, adică numărul mediu de copii pe care i-ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilitătii pe vârste din anul 2011 este de 1,46 copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie). Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu„, se mai arată în comunicat.

Potrivit INS, comportamentul reproductiv al femeilor diferă, femeile din urban născând, în 2012, 108.425 copii, faţă de 92.679 copii în rural.

„În urban, structura populaţiei este mai tânară, de aceea se nasc mai mulţi copii”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a mamei la naştere este de 27,8 ani şi la prima naştere este de 26,2 ani s-a menţinut în 2012 la acelaşi nivel ca în anul precedent, iar femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,5 ani) comparativ cu cele din urban (29,0 ani).

„Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 29,5 ani (Bucureşti) şi 22 ani (Vaslui). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,5 ani), iar cea mai scăzută în Mehedinţi (25,1 ani). Speranţa de viaţa la naştere a femeilor a fost, în anul 2012 de 77,86 ani (78,37 ani în urban şi 77,19 ani în rural), cu şapte ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (70,77 ani)„, precizează INS.

În anul 2012, rata natalităţii a fost de 9,4 născuţi vii la 1.000 locuitori (9,0 născuţi vii care nu includ născuţii-vii din străinătate la 1.000 locuitori), păstrându-se tendinţa din anii anteriori, adică s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, însă, în primul an de viaţă mor mai mulţi băieţi decât fete.

În acelaşi an, s-au înregistrat 107.760 căsătorii, rata fiind de 5,1 căsătorii la 1.000 locuitori.

Cele mai multe mirese au avut vârsta între 24 – 27 ani, iar luna cu cele mai multe căsătorii înregistrate a fost august, cu 21.022 căsătorii, iar cu cele mai puţine a fost în martie. Vârsta medie la căsătorie este de 28,2 ani, iar vârsta medie la prima casătorie este de 26,4 ani, se mai arată în comunicat.

De asemenea, în 2012 s-au înregistrat 31.324 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,51 divorţuri la 1.000 locuitori.

Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat rezultă că femeile din grupa de vârstă 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (20,8 la sută) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 36,7 ani ani pentru femei şi 40,4 ani pentru bărbaţi.

În trimestrul III 2013, populaţia ocupată reprezenta 9.450.000 persoane, 4.207.000 dintre acestea fiind femei.

Din clasificarea populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că 66.000 persoane au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori, 721.000 au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 312.000 erau tehnicieni şi maiştri, 250.000 au avut statutul de funcţionari administrativi, 765.000 au fost angajate ca lucrători operativi în servicii şi comerţ şi 1.076.000 şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

În privinţa gradului de instruire, din populaţia ocupată feminină, 911.000 erau absolvente ale învăţământului superior, 177.000 ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 1.489.000 au absolvit liceul iar 618.000, şcoli profesionale şi de ucenici.

Surse: Mediafax, INS