Oamenii trăiesc azi pe Pământ datorită bureţilor, spun oamenii de ştiinţă

Spongierii au adăugat, se pare, oxigen apelor adânci ale oceanului, creând un mediu în care au putut apărea şi evolua animale mai mobile, care aveau nevoie de cantităţi mai mari de oxigen, arată studiul publicat în Nature Geoscience.

Cercetări anterioare arătaseră că spongierii cei mai primitivi puteau probabil să supravieţuiască în ape cu conţinut foarte scăzut de oxigen.

• Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
• Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin

Dacă în apele de suprafaţă ale oceanului concentraţia oxigenului era destul de mare, în schimb, la adâcimi mari, apele erau practic lipsite de oxigen dizolvat în ele, explică autorul principal, Tim Lenton, de la Universitatea din Exeter.

După părerea oamenilor de ştiinţă, evoluţia primelor animale – forme primitive, precum spongierii – ar fi avut un rol-cheie în oxigenarea apelor de adâncime, iar acest lucru a permis evoluţia unor animale mai mobile şi mai complexe.

Ipoteza este susţinută de rezultatele obţinute în mai multe domenii de cercetare.

De pildă, analizele ADN arată că primii spongieri au apărut acum cel puţin 700 de milioane de ani, când oceanele conţineau puţin oxigen, dar, într-o perioadă cuprinsă între Acum 700 şi acum 600 milioane de ani, au devenit treptat mai bogate în oxigen. 

Alte rezultate se referă la hrana spongierilor, aceste animale pluricelulare au pori şi canalicule prin care care circulă apa încărcată cu nutrienţi, iar ei filtrează particulele fine de materie organică din apă. În urmă cu sute de milioane de ani, această materie ar fi fost reprezentată în mare parte de microorganisme moarte, care, descompunându-se, consumau oxigenul din apă. Spongierii ar fi ajutat, aşadar, la curăţarea apei de această materie în descompunere, ceea ce ar fi dus la creşterea nivelului de oxigen.

Creşterea concentraţiei de oxigen ar fi permis apariţia unor forme de viaţă mai complexe, precum primii prădători înzestraţi cu un tub digestiv şi care ar fi încăput să vâneze alte forme de viaţă, marcând astfel începutul dezvoltării ecosistemelor marine de tip modern, cu reţele trofice de tipul celor care există şi la ora actuală. 

În ceea ce priveşte primele animale terestre, este unanim acceptat faptul că ele au evoluat din animale marine. La rândul lor, din animale terestre primitive au evoluat alte forme mai avansate, inclusiv omul.

De la spongieri la om este, evident, cale lungă, dar mulţi cercetători sunt de părere că, dacă ar fi vorba să fie ales un animal strămoş al tuturor celorlalte, o „Evă” a lumii animale, adică un singur grup de organisme care, trecând prin multe stadii evolutive, să fi dat naştere tuturor animalelor de azi, spongierii ar fi candidaţii cei mai potriviţi.

Aceste cercetări dau răspunsul la o întrebare de tipul „ce a fost mai întâi – oul sau găina?” În cazul de faţă, s-au întrebat oamenii de ştiinţă, ce a  apărut mai întâi: o mulţime de specii de spongieri sau apele oceanice adânci bogate în oxigen? În lumina acestor rezultale recente, oamenii de ştiinţă afirmă că răspunsul este: spongierii.

Aceste animale, spun autorii studiului, departe de a fi reprezentat un răspuns pasiv al evoluţiei la creşterea concentraţiei oxigenului, au fost, dimpotrivă, agenţi activi care au oxigenat apele oceanului în urmă cu cca. 600 de milioane de ani şi au creat, astfel, o lume în care au putut evolua alte animale, inclusiv strămoşii noştrii foarte îndepărtaţi.

Sursa: Discovery News