Ai probleme cu grăsimea? E vina Neanderthalului din tine

Aceste gene au fost descoperite la populaţiile de origine europeană, dar nu şi la asiatici sau africani.

Se crede că ar fi fost moştenite de la oamenii de Neanderthal şi că, stimulând depunerea de grăsime şi metabolizarea acesteia, i-ar fi ajutat pe europeni, de-a lungul timpului, să reziste climatului rece, fiind aşadar o trăsătură adaptativă.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Studiul a fost realizat de specialişti de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din  Leipzig, Germania, şi de la CAS-MPG Partner Institute for Computational Biology din Shanghai, China.

Oamenii de ştiinţă cred că, la populaţiile de origine europeană, 1-4% din genom este reprezentat de gene moştenite de la neanderthalieni.

Unele dintre aceste gene, arată studii anterioare, ar fi responsabile de apariţia unor boli precum maladia Crohn, lupusul şi diabetul.

În acest nou studiu, cercetătorii au comparat genomul omului de Neanderthal cu cel al oamenilor moderni şi au studiat distribuţia genelor neanderthaliene în genoamele a 11 populaţii din Africa, Asia şi Europa.

Au descoperit că acele secvenţe ADN comune omului modern şi neanderthalienilor conţin în număr mare gene  asociate cu metabolismul lipidelor (grăsimilor).

Genele comune sunt întâlnite în special la populaţiile de origine europeană şi e posibil să fi conferit acestora un avantaj evolutiv.

Acumularea de grăsimi avea loc în diferite ţesuturi, dar cercetătorii au studiat pentru moment ţesutul cerebral. provenit de la 14 oameni de origine europeană, asiatică şi africană, precum şi de la 14 cimpanzei, încercând să afle în ce fel afectează genele neanderthaliene compoziţia grăsimilor la nivelul creierului şi ce impact au aceste diferenţe asupra funcţionării creierului.

Ipoteza cea mai plauzibilă este aceea că genele neanderthaliene ar fi putut intensifica metabolismul, ajutându-i pe neanderthalieni şi europeni să descompună mai repede grăsimile, generând mai multă energie, ceea ce i-ar fi ajutat să supravieţuiască temperaturilor scăzute.

Sursa: Mail Online