NASA rupe tăcerea în privinţa „punctului luminos” fotografiat pe Marte. Care sunt explicaţiile agenţiei spaţiale americane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acest fenomen, care a generat numeroase speculaţii fanteziste pe internet, inclusiv teorii despre existenţa extratereştrilor, ar fi fost de fapt „reflexia luminii Soarelui pe o rocă sau raze cosmice care au căzut direct pe senzorul camerei foto”, a precizat Justin Maki, cercetător la Jet Propulsion Laboratory, coordonatorul echipei care a fabricat camera foto şi sistemul de navigaţie de pe Curiosity.

„Acestea sunt explicaţiile cele mai probabile”, a adăugat el, într-un comunicat publicat pe site-ul NASA.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

„În miile de imagini pe care le primim de la Curiosity, vedem puncte strălucitoare aproape în fiecare săptămână”, a subliniat acelaşi cercetător.

Roverul Curiosity a realizat acele imagini imediat după ce a ajuns într-o zonă denumită „Kimberley”.

Punctul luminos apare la orizont în aceeaşi direcţie (nord-vest) în care se află roverul şi Soarele în cursul după-amiezei.

Dacă este vorba de o reflexie a razelor Soarelui pe o rocă, aceasta se afla probabil la 160 de metri de Curiosity.

Punctul luminos apare în imaginile realizate cu obiectivul din partea dreaptă a camerei stereo denumită Navcam, dar nu şi în imaginile captate o secundă mai târziu de obiectivul din partea stângă, a precizat Justin Maki.

„În mod normal, putem foarte repede să determinăm sursa probabilă a unui punct strălucitor dintr-o imagine, în funcţie de apariţia sau lipsa sa în imaginile captate de ambele obiective ale camerei”, a adăugat cercetătorul american.

În acest caz, teoria este mai puţin convingătoare, din cauza unui unghi mort al celei de-a doua camere, în prima zi în care acele imagini au fost făcute.

Cercetătorii care operează roverul Curiosity vor să facă noi explorări în zona „Kimberley” cu ajutorul instrumentelor de la bordul robotului şi, mai târziu, alte analize pe aflorimentele de pe pantele Muntelui Sharp, situat în interiorul craterului Gale, cu scopul de a colecta mai multe date despre mediul înconjurător din trecutul planetei Marte care era propice vieţii.

Curiosity, care a coborât în regiunea ecuatorială a planetei Marte pe 6 august 2012, robotul explorator cu şase roţi cel mai sofisticat trimis vreodată pe o altă planetă, a determinat deja că planeta roşie a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat.

Robotul american a ajuns după un periplu de mai multe luni în apropiere de Muntele Sharp, principala ţintă de explorare a misiunii sale care va dura doi ani.

Surse: Mediafax, NASA