Home » D:News » Academician român: „Terapia cu celule stem, o afacere de 7.000.000.000 de dolari, dar nu există niciun vindecat”

Academician român: „Terapia cu celule stem, o afacere de 7.000.000.000 de dolari, dar nu există niciun vindecat”

Academician român: „Terapia cu celule stem, o afacere de 7.000.000.000 de dolari, dar nu există niciun vindecat”
Publicat: 09.07.2014
Terapia cu celule stem este o afacere de peste şapte miliarde de dolari, din care 3,6 miliarde investiţi în cercetare şi 3,7 miliarde în terapie, dar în care, până acum, nu avem niciun singur pacient vindecat, a declarat academicianul Laurenţiu M. Popescu, directorul institutului "Victor Babeş".

Popescu a subliniat, la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie, desfăşurată la Eforie Nord, că dominantă în neurologie, în acest moment, este cum să fie restaurată funcţia pierdută ca urmare a unor boli sau leziuni. „Altfel zis, cum s-ar putea repara sau regenera asemenea organe, cum ar fi creierul, nervii, inima, ficatul, plămânii. Toată lumea ştie că este o excitaţie internaţională în legătura cu folosirea celulelor stem. Dar, ca să fiu foarte sincer, nimeni nu ştie destinaţia lor medicală. Mie îmi place să spun că avem de-a face cu o dogmă. Orice reparare se face cu celule stem. Numai că sute, ca să nu spun mii de studii, inclusiv trialuri clinice făcute de cele mai înalte foruri, cele mai prestigioase facultăţi, demonstrează că suntem departe de a face terapie cu celule stem. Suntem între speranţă şi incertitudine. S-au alocat 3,6 miliarde de dolari în cercetare şi 3,7 miliarde de dolari pentru terapia cu celule stem (la nivel mondial – n.r.). Este, deci, o afacere de peste şapte miliarde de dolari. Aş vrea să-mi arate şi mie cineva o persoană cu fractură de coloană sau infarct care a fost vindecată cu celule stem. Una singură„, a spus academicianul.

Tot directorul general al Institutului Naţional de Patologie „Victor Babeş” susţine că injectarea de celule stem pure nu va rezolva niciodată nicio boală şi pledează pentru folosirea tandemului celule stem – telocite.

„În problema restaurării, regenerării, indiferent despre ce tip de ţesut este vorba, trebuie renunţat la această dogmă – celule stem pure. Injectarea de celule stem pure, îmi iau răspunderea în faţa dumneavoastră să spun, nu va rezolva niciodată nicio boală. Pentru că celulele stem trăiesc în organismul uman sau animal în nişte spaţii, în nişte camere speciale, unde ele au un mediu ambiant extrem de complicat, sunt înconjurate, învăluite de telocite, de asemenea, de proteinele din spaţiul extracelular, au contact cu vasele sanguine şi primesc informaţii nervoase. Ce vrem noi să facem? Smulgem o celulă stem de undeva, o purificăm şi o injectăm şi cerem acelei celule să ştie unde să se ducă. Dar ea nu are nicio informaţie ca să găsească locul unde trebuie să se ducă. Apoi, ea trebuie să primească un semnal prin care să se dividă într-o celulă a organului respectiv şi o nouă celulă stem„, a explicat Laurenţiu M. Popescu, precizând că celulele stem nu trebuie să mai fie considerate „actori de Hollywood” care rezolvă orice.

Potrivit academicianului, în ceea ce priveşte infarctul – cauză majoră a deceselor în întreaga lume -, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac.

„Recent, la Lugano, în Elveţia, avut loc a patra Conferinţă de Celule Stem, unde am vorbit despre raportul dintre telocite şi celulele stem. În cadrul aceluiaşi eveniment am prezentat lucrarea ‘Telocite şi celule stem în tratamentul infarctului miocardic experimental’, realizată alături de Cătălin G. Manole şi Mihaela Gherghiceanu, pentru care am primit premiul I. Această lucrare prezintă date vizuale suplimentare fără echivoc referitoare la comunicarea dintre telocite şi celulele stem transplantate într-o inimă care a suferit infarct miocardic. Acest lucru poate reprezenta temelia unei noi abordări a terapiei celulare cardiace”, a precizat el.

În prezent, telocitele, considerate celule capabile să repare ţesuturi, sunt recunoscute în peste 40 de laboratoare din toată lumea. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt China, Germania, Belgia, Italia, SUA, Spania şi Singapore. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou (China), unde a fost şi o echipă de cercetători români, a fost realizat primul transplant cu telocite pe şoareci.

Cele mai recente cercetări au evidenţiat rolul decisiv pe care telocitele îl au în regenerarea hepatică.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA
Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu o sondă NASA
De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?
Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?
O gaură neagră s-a trezit după 100 de milioane de ani și a erupt ca un vulcan cosmic
O gaură neagră s-a trezit după 100 de milioane de ani și a erupt ca un vulcan cosmic
Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor
Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele crescute pentru carne?
Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele crescute ...
Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre antropologie și sociologie?
Un nou telescop a detectat zeci de asteroizi în apropierea Pământului
Un nou telescop a detectat zeci de asteroizi în apropierea Pământului
Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?
Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?
Chefir versus iaurt: care aduce mai multe beneficii pentru sănătate?
Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
Ce sfaturi au experții pentru tinerii care încă mai depind financiar de părinți?
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
„Țara cea mai puțin vizitată” din Europa cu peisaje și castele spectaculoase
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?