Pancreas bioartificial, invenţia care schimbă vieţile pacienţilor diabetici. Adio injecţii cu insulină! (FOTO)

Dispozitivul este un disc foarte subţire din polimeri, puţin mai mare decât un CD. Implantat în abdomen, pancreasul bioartificial ar putea schimba vieţile a milioane de persoane diabetice insulino-dependente.

Acest proiect, a cărui aplicare pe scară largă nu este prevăzută înainte de anul 2020, „generează multe speranţe şi aşteptări” în rândul a peste 25 milioane de persoane care suferă de diabet de tipul 1 pe plan mondial, a declarat Séverine Sigrist, coordonatoarea acestui proiect dezvoltat de compania franceză Defymed.

• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump

Ideea unui pancreas bioartificial s-a născut în urma grefelor de celule pancreatice, realizate pentru a sprijini funcţionarea pancreasului deficitar al pacienţilor, pentru a permite organismului să producă din nou insulină şi să regularizeze astfel concentraţia de zahăr din sânge. Dar, din cauza penuriei de grefe, de această tehnică pot să beneficieze doar un număr infim de pacienţi. Şi, mai ales, procedura implică un tratament anti-respingere, cu efecte secundare severe.

„De aici ne-a venit ideea de a concepe un fel de cutie, în care să plasăm celulele pancreatice, pentru a le pune la adăpost de atacurile sistemului imunitar”, a explicat Séverine Sigrist.

Provocarea pentru oamenii de ştiinţă a constat în producerea unei membrane semipermeabile, care să permită o astfel de protecţie, lăsând în schimb să treacă insulina, dar şi glucidele – astfel încât celulele pancreatice să „ştie” ce cantitate de insulină trebuie să producă.

Discul din polimeri va fi implantat în abdomen, în timpul unei scurte intervenţii chirurgicale, şi trebuie să fie înlocuit la fiecare 4-6 ani.     (Foto: AFP)

Discul din polimeri va fi implantat în abdomen, în timpul unei scurte intervenţii chirurgicale, şi trebuie să fie înlocuit la fiecare 4-6 ani. La interior, celulele pancreatice vor fi reînnoite – prin intermediul unei injecţii subcutanate – la fiecare 6-12 luni, iar această frecvenţă este mult mai avantajoasă, în comparaţie cu constrângerile actuale la care sunt supuşi diabeticii, nevoiţi să se injecteze cu insulină de mai multe ori în fiecare zi.

Crearea acestei membrane a necesitat peste 20 de ani de cercetări ştiinţifice şi o finanţare de 6 milioane de euro. Suma este mică în comparaţie cu uriaşul potenţial economic al acestei invenţii, estimat la 4 miliarde de dolari.

După teste pe animale, un experiment pe 16 pacienţi umani voluntari va demara la sfârşitul anului 2015 sau începutul anului 2016, în oraşele Montpellier şi Oxford. Primele rezultate vor fi disponibile la sfârşitul anului 2017.

Dacă va avea succes, această pistă terapeutică va permite eliberarea diabeticilor de obligaţia zilnică pe care o constituie tratamentul cu insulină, a subliniat medicul Michel Pinget, coordonatorul Centrului european de studii asupra diabetului (CEED) care pilotează acest proiect la Strasbourg.

„În plus, tratamentul actual este performant, însă pe termen lung, boala poate genera complicaţii pentru inimă şi pentru creier. Scopul nostru este de a suprima şi acest inconvenient”, a explicat acelaşi diabetolog.

Graţie stilourilor şi pompelor cu insulină care au înlocuit seringile, bolnavii au câştigat deja un anumit confort în utilizarea dispozitivelor antidiabetice şi, prin acest pancreas bioartificial, pot să viseze la o calitate a vieţii mult mai bună.

Câmpul de aplicaţii vizat de acest studiu este cu atât mai mare, cu cât diabetul progresează „într-o manieră impresionantă” în ţările dezvoltate, spune profesorul Pinget.

În 2010, au fost înregistrate 1.850 de cazuri noi, în fiecare lună, în Europa – de şase ori mai mult faţă de anii 1990.

Din motive rămase deocamdată necunoscute, diabetul se declanşează tot mai devreme: în urmă cu câţiva ani, vârsta medie de apariţie a bolii era de 5-15 ani, iar în prezent, boala apare în medie între naştere şi vârsta de cinci ani.

Surse: Mediafax, Futura Sciences