Meteorologii prezintă un tablou apocaliptic pentru următoarele decenii: „Este doar începutul”

La iniţiativa Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO), o agenţie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de ştiinţă au dezbătut tema „ce rezervă viitorul în meteorologie”, în această primă conferinţă mondială dedicată domeniului.

După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei.

• Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
• Un test de logică extrem de simplu pentru oameni dă mari bătăi de cap Inteligenței Artificiale

„Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populaţia mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm„, subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creştere cu un grad generează 7% mai mulţi vapori de apă în atmosferă şi – cum evaporarea este motorul care pune în mişcare fluxurile în atmosferă – este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice.

Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reţinute de către comunitatea ştiinţifică privilegiază o creştere cu două grade a temperaturii medii la suprafaţa Terrei până în 2050.

„Norii se vor forma mai uşor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice„, generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.

În general, relevă acest cercetător american, creşterea temperaturii va avea „un efect de amplificare asupra climatului aşa cum îl cunoaştem noi în prezent”.

Episoade de frig puternic – ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părţi importante a Americii de Nord – vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca şi valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă el.

Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă „forţa suplimentară” creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.

Meteorologii caută supercalculatoare

Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile următoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care, în prezent, sunt destul de puţine.

Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universităţii americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenţi de aer rapizi (jetstream), situaţi la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.

După săptămâni de calcule, verdictul său este fără apel: „Schimbarea climatică amplifică forţa acestor curenţi (…). Până în 2050 veţi petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulenţe”.

Notând că, în prezent, doar aproximativ 1%, în medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulenţe, Williams subliniază că, în cazul în care concentraţia de dioxid de carbon va creşte în mod exponenţial în anii următori, „nu ştim cum vor reacţiona avioanele” faţă de aceste mase de aer foarte agitate.

Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a călători în linişte, având în vedere că pe oceane sunt aşteptate valuri monstruoase. „Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme”, unele putând să atingă 40 de metri înălţime, în contextul în care valurile de aproximativ 20 de metri înălţime sunt cazuri excepţionale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.

„Este doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură şi mai mulţi vapori”, avertizează el.

Impactul urmează să fie cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească şi ar putea, la un moment dat – „nu mai devreme de secolul următor” – să provoace o creştere cu şase metri a nivelului oceanelor, subliniază Eric Brun, un cercetător de la Météo-France şi autorul unui studiu recent pe această temă.

În faţa atâtor bulversări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că este urgentă modificarea urbanismului oraşelor şi modurilor de viaţă, în funcţie de această nouă realitate, cu scopul de a încerca protejarea populaţiilor.

Surse: Mediafax, AFP