Cea mai veche artă abstractă din Europa transformă ceea ce credeam despre gândirea omului de Neanderthal (VIDEO)

Considerat vărul mai puţin inteligent al omului modern, omul de Neanderthal a lăsat în urmă desene rupestre, o activitate considerată de oamenii de ştiinţă drept un pas cognitiv major în evoluţia umanităţii, potrivit unei lucrări ştiinţifice publicate luni, care prezintă descoperirea în premieră a unei forme de artă creată de o specie dispărută.

Descoperirea reprezintă „o contribuţie majoră la redefinirea concepţiei noastre privind cultura omului de Neanderthal”, a declarat specialistul în preistorie William Rendu, de la Centrul Naţional Francez pentru Cercetare Ştiinţifică, care nu a fost implicat în proiect. „Ne aflăm în faţa unei noi dovezi foarte puternice privind capacitatea omului de Neanderthal de a avea o gândire simbolică complexă” şi „exprimare abstractă”, abilităţi despre care se credea anterior că aparţin doar omului modern timpuriu, a mai explicat Rendu.

• MARGARETA PÂSLARU: „Nimic nu este ca prezentul!” 65 de ani în showbiz și povestea continuă!
• Prăbușirea ghețarului din Elveția este un avertisment pentru întreaga lume

Cercetătorii au descoperit, în ultimii ani, că omul de Neanderthal îşi îngropa morţii, îşi picta corpul, folosind pigmenţi roşii şi negri, purta bijuterii din cochilii şi pene şi îşi îngrijea bătrânii şi bolnavii. Toate acestea sunt dovezi clare ale unui raţionament complex. Însă, până de curând, nicio formă de artă care să aparţină în mod sigur acestei specii umane nu fusese descoperită.

Noul studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite, ar putea schimba însă situaţia.

Cercetători de la 11 instituţii europene au anunţat descoperirea în peştera Gorham din Gibraltar, pe ţărmul Mării Mediterane, a unor scrijelituri în piatră care seamănă foarte mult cu simbolul diez, „#”, utilizat în prezent intens pe platforma online Twitter pentru a individualiza subiectele de discuţie (hashtag, n.r.). Desenul rupestru este format din opt linii care se intersectează parţial cu trei linii mai scurte în dreapta şi două linii în stânga, scrijelite pe o bucată de rocă ce iese din peretele peşterii, la circa 40 de centimetri înălţime faţă de sol.

Cercetători de la 11 instituţii europene au anunţat descoperirea în peştera Gorham din Gibraltar, pe ţărmul Mării Mediterane, a unor scrijelituri în piatră care seamănă foarte mult cu simbolul diez, „#”, utilizat în prezent intens pe platforma online Twitter pentru a individualiza subiectele de discuţie (hashtag, n.r.)    (AFP PHOTO / CNRS / F. d’Errico)

Scrijeliturile sunt acoperite de sedimente în care au fost descoperite 294 de unelte preistorice cunoscute anterior. Aceste unelte sunt realizate într-o manieră despre care specialiştii ştiu de mult timp că este tipică omului de Neanderthal, care a ajuns în Europa, din Africa, acum 300.000 de ani.

Tehnicile standard au datat uneltele ca având o vechime de 39.000 de ani, cam din perioada când specia omului de Neanderthal a dispărut, ceea ce ar însemna, spun cercetătorii, că desenul de sub sedimente trebuie să aibă o vechime mai mare.

Omul modern, care a realizat picturile rupestre din peşterile Lascaux din Franţa şi Altimira din Spania, nu ajunsese în acea perioadă în regiunea unde se află peştera Gorham.

Peştera Gorham    (AFP PHOTO / CNRS / F. d’Errico)

Specialiştii au exclus posibilitatea ca scrijeliturile să fi fost create accidental sau în timpul procesului de tranşare a cărnii, ci ar fi fost produse intenţionat, folosind o piatră ascuţită cu care a fost zgâriată roca în mod repetat, lucru ce demonstrează hotărâre şi persistenţă din partea autorului, spun specialiştii. Scrijelirea unei singure linii cerea cel puţin 54 de lovituri, iar întregul desen a fost realizat din cel puţin 317 de mişcări.

„Desenul reprezintă un model conceput de autorul său în mod special pentru a fi văzut, iar, dacă luăm în considerare mărimea şi locul unde a fost realizat, el trebuia văzut şi de alţi locuitori ai peşterii”, potrivit antropologului Clive Finlayson, director al Gibraltar Museum. „Acest lucru înseamnă că abilitatea de a avea gândire abstractă nu este rezervată exclusiv omului modern”, a explicat Finlayson.

Un alt indiciu despre posibilitatea ca omul de Neanderthal să fi creat artă a apărut în 2012, când arheologii au stabilit că vechimea unor picturi rupestre, alcătuite în cea mai mare parte din puncte roşii şi amprente de mâini, din peştera El Castillo, din Spania, este de 41.000 de ani. Aceste picturi sunt cea mai veche formă de artă preistorică, existând posibilitatea să fi fost creată de omul de Neanderthal. Dar, deoarece nu au fost descoperite şi alte artefacte în peşteră, specialiştii nu au putut exclude total posibilitatea ca autorul să fi fost omul modern.

Surse: Mediafax, Nature, Reuters