Dispariţia cursei aeriene MH370 rămâne un mister, deşi au trecut şase luni

În cursul unei ceremonii de rugăciune luni la Beijing, aproximativ 30 de apropiaţi ai victimelor au denunţat indiferenţa autorităţilor chineze şi relele tratamente la care sunt supuşi unii dintre ei.

Dintre cei 239 de pasageri şi membri ai echipajului avionului Boeing al Malaysia Airlines, 153 erau chinezi.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

„Fiecare zi este o tortură, dar astăzi suferim şi mai mult”, a afirmat o femeie de 55 de ani, care şi-a pierdut fiica în această catastrofă.

Potrivit unor mărturii concordante, apropiaţi ai pasagerilor au fost arestaţi şi bătuţi în această vară, inclusiv doi copii cu vârste de şase şi patru ani, după o manifestaţie în faţa sediului Malaysia Airlines din Beijing.

„Nu înţelegem. Suntem doar cetăţeni obişnuiţi”, a subliniat luni Dai Shuqin, un muncitor de 61 de ani care şi-a pierdut sora şi familia acesteia în catastrofa aviatică. „Unii vor să se sinucidă, să urce pe o clădire şi să sară”.

În Malaysia, Selamat Umar, în vârstă de 60 de ani, al cărui fiu Mohamad Khairul Amri se afla la bord, a participat duminică, alături de aproximativ 100 de rude ale altor pasageri, la o ceremonie. „Faptul că nu avem nici o informaţie despre ce s-a întâmplat cu (cursa) MH370 îmi sfâşie inima. Sufletul meu nu este împăcat”, a afirmat el.

Cursa MH370 între Kuala Lumpur şi Beijing a dispărut la 8 martie. La scurt timp după decolare, avionul a schimbat radical planul de zbor, virând spre vest, apoi spre sud, în direcţia Oceanului Indian, unde s-ar fi prăbuşit, din lipsă de carburant.

Traiectoria sa a fost reconstituită cu ajutorul sateliţilor, dar locul prăbuşirii rămâne necunoscut şi nici o urmă nu a fost găsită, în pofida vastelor căutări aeriene şi submarine efectuate în largul coastelor occidentale ale Australiei.

Canberra, care conduce aceste căutări, a anunţat vineri că elemente la fel de dure ca metalul au fost identificate pe fundul Oceanului Indian, pe traiectoria presupusă a aparatului, dar că ar fi vorba cel mai probabil de minerale.

Sonarele „pot identifica diferite grade de duritate, dar nu pot face distincţia (…) între metalul dur al unui avion sau roca dură de pe fundul oceanului”, a precizat un purtător de cuvânt al Biroului de anchetă australian ATSB.

Căutările cu sonarul au ca scop pregătirea terenului pentru următoarea etapă a căutărilor submarine, care ar urma să demareze în septembrie, pe un vast perimetru de 60.000 de kilometri pătraţi.

Premierul australian Tony Abbott a fost la Kuala Lumpur la sfârşitul săptămânii trecute pentru a discuta cu autorităţile malaysiene. El a afirmat că noua etapă a căutărilor va începe în „aproximativ două săptămâni”.

Mai multe ipoteze au fost evocate pentru a explica dispariţia cursei MH370, de la o criză de nebunie a pilotului sau a copilotului, la o deturnare sau un grav accident mecanic.

Explicaţia cea mai credibilă, potrivit responsabililor cu ancheta, este că o scădere bruscă a nivelului de oxigen de la bord a lăsat echipajul şi pasagerii inconştienţi. Avionul ar fi continuat să zboare pe pilot automat, până la căderea în mare, din lipsă de carburant.

La 17 iulie, un alt Boeing al Malaysia Airlines, care asigura ruta Amsterdam-Kuala Lumpur, a explodat în zbor, cel mai probabil doborât de o rachetă în timp ce survola estul Ucrainei. Acesta transporta 298 de persoane, între care 193 de cetăţeni olandezi.

Sursa: Mediafax