Dieta ideală trebuie aleasă în funcţie de profilul genetic al fiecărei persoane

O echipă de cercetători de la Universitatea Toronto din Canada, condusă de Ahmed El-Sohemy, profesor de ştiinţe nutriţionale, a efectuat primul studiu privind impactul dietelor bazate pe profilul genetic al voluntarilor asupra obiceiurilor alimentare, informează dailymail.co.uk.

„Am descoperit că oamenii care primesc sfaturi privind nutriţia pe baza profilului genetic îşi îmbunătăţesc dieta într-o măsură mai mare decât persoanele care urmează sfaturi generale privind regimurile alimentare”, a declarat El-Sohemy.

• Șeful Meta va avea în curând propria clonă digitală bazată pe Inteligență Artificială
• Cea mai bătrână gorilă din lume în captivitate și-a sărbătorit ziua de naștere la Zoo Berlin

Cercetătorii încearcă de mai mult timp să înţeleagă de ce unii oameni reacţionează diferit la consumul aceloraşi alimente, iar oferirea de diete personalizate, în funcţie de profilul genetic, este parte a acestei noi ramuri a cercetării în domeniu.

Savanţii canadieni, a căror lucrare a fost publicată online în revista PLoS One, au anunţat informaţii privind consumul de cafeină, sodiu, vitamina C şi zahăr de la 138 de adulţi tineri şi sănătoşi.

Voluntarii au fost împărţiţi în două grupe de studiu. Una dintre grupe a primit recomandări nutriţionale personalizate, în funcţie de profilul genetic al fiecăruia, legat de cele patru componente alimentare de interes, iar cealaltă grupă a primit recomandări generale, nepersonalizate din punct de vedere genetic, privind aceleaşi componente alimentare.

Schimbările privind obiceiurile alimentare ale voluntarilor au fost evaluate la trei luni şi un an după momentul iniţial.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care au primit sfaturi personalizate au început să prezinte îmbunătăţiri privind regimurile alimentare după trei luni, iar modificările au fost şi mai pregnante la un an după aceea.

Astfel, cei care au fost informaţi că sunt purtători ai unei versiuni a unei gene legate de aportul de sare şi hipertensiunea arterială au redus semnificativ aportul de sodiu (sare de bucătărie este clorură de sodiu, n.r.) în alimentaţia lor, în concordanţă cu recomandarea primită, comparativ cu grupul care a primit recomandarea standard privind consumul de sare.

Nu au fost observate alte efecte privind alte componente ale dietei.

Totuşi, cei mai mulţi dintre voluntari îndeplineau deja recomandările nutriţionale privind celelalte trei componente alimentare la începutul studiului, iar acest lucru ar putea fi explicaţia pentru care nu au fost observate modificări semnificative privind aportul acestor componente.

„Acest studiu abordează o serie de limitări importante ale cercetărilor anterioare care au încercat să măsoare impactul avut asupra stilului de viaţă de revelarea informaţiilor genetice fiecărei persoane în parte. Studiile anterioare s-au concentrat pe prezicerea riscului de îmbolnăvire şi nu pe componentele genetice legate de metabolism, care afectează anumite componente ale dietei”, a declarat Ahmed El-Sohemy.

Sursa: Mediafax