Capsula Dragon s-a conectat cu succes la Staţia Spaţială Internaţională

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Samantha Cristoforetti, o astronaută de la Agenţia spaţială europeană (ESA), aflată pe Staţia Spaţială, a prins capsula cu ajutorul unui braţ al ISS, vineri, la ora 10.55 GMT, potrivit NASA. Conectarea capsulei cu ISS a avut loc la ora 13.29 GMT.

Această misiune marchează încă un pas făcut de compania americană SpaceX, care vizează dezvoltarea unor rachete capabile să decoleze, dar şi să aterizeze, reducând astfel considerabil costurile acestor misiuni spaţiale.

„Această misiune ar putea să schimbe complet felul în care abordăm problematica transportului în spaţiu”, a declarat Hans Koenigsman, vicepreşedintele companiei SpaceX, într-o conferinţă de presă organizată înainte de lansare, potrivit Reuters.

Capsula Dragon a fost lansată, cu ajutorul unei rachete Falcon 9, de la baza aeriană Cape Canaveral (SUA), marţi, la ora locală 16.10, însă compania producătoare, SpaceX, nu a reuşit să recupereze primul etaj al lansatorului, care a aterizat cu o viteză prea mare pe o barjă din Oceanul Atlantic.

„Racheta a coborât pe barjă, însă a coborât mult prea brutal pentru a supravieţui”, a declarat miliardarul Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei SpaceX, într-un mesaj publicat pe Twitter. În cadrul unei alte misiuni de testare, în ianuarie, lansatorul a rămas fără suficient lichid hidraulic pentru eleroanele de stabilizare şi s-a prăbuşit pe o barjă similară.

O a doua încercare, în februarie, a fost anulată din cauza mareei, însă racheta lansatoare a parcurs cu succes secvenţa programată pentru aterizare, coborând după o traiectorie perfect verticală, înainte de a plonja în ocean şi de a se dezintegra.

Obiectivul principal al actualei misiuni a capsulei Dragon constă în transportarea pe ISS a unei încărcături de aproape două tone – alimente, apă, îmbrăcăminte şi echipamente, inclusiv un aparat italian de espresso, dar şi diverse materiale pentru experimentele ştiinţifice care sunt efectuate la bordul staţiei.

După cinci săptămâni petrecute conectată la ISS, capsula va reveni pe Terra, fiind umplută cu materiale de la experimente ştiinţifice, deşeuri şi echipamente uzate.

SpaceX vrea să devină prima companie care va reuşi să recupereze un lansator, o abordare care ar duce la o scădere drastică a costurilor misiunilor spaţiale, cu ajutorul unor rachete parţial reutilizabile, ce ar putea să efectueze călătorii între Terra şi Marte. Deşi acest obiectiv nu a fost deocamdată îndeplinit, compania americană are programate alte 12 lansări cu rol de testare pentru acest an, iar următoarea dintre ele ar trebui să aibă loc pe 22 iunie.

Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.