Ancheta polonezilor în închisorile secrete ale CIA unde sunt torturaţi suspecţi de terorism, o farsă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) este prima care a dezvăluit, în 2005, că CIA ar fi supus simulării înecului, simulării unor execuţii cu bormaşina şi altor tehnici asimilate torturii deţinuţi pe care i-a răpit, într-un centru de formare în domeniul informaţiilor din Polonia.

Concluziile unei investigaţii, publicate într-un raport întocmit de către Consiliul Europei (CoE), cu sediul la Strasbourg, vorbeau despre o muşamalizare de către autorităţile poloneze şi despre faptul că politicienii „ştiau despre instalaţiile secrete de detenţie şi au autorizat rolul pe care l-a jucat Polonia în cadrul operaţiunii CIA”. CoE nota că oficiali militari polonezi şi documente confirmau că „deţinuţi de mare vaoare” au fost debarcaţi din avioane pe o pistă de pe aeroportul Szcytno-Symany.

Zborurile din cadrul programului de extrădări extrajudiciare ale CIA – în care au fost implicate până la 17 state membre care au permis avioanelor să le traverseze spaţiul aerian – au început după atacurile teroriste comise în 2001 la New York şi Washington, după ce George W. Bush, preşedinte pe atunci, a declarat „război terorismului”.

În ultimii şapte ani, procurori polonezi au investigat ceea ce a făcut CIA în instalaţia de formare în domeniul spionajului din apropierea Stare Kiejkuty, un sat izolat, situat la aproximativ 150 de kilometri est de Varşovia.

În contextul în care unele dintre pesupusele infracţiuni au termen de prescriere, întârzierile au condus la suspiciuni cu privire la independenţa procurorilor polonezi, potrivit portalului.

Jerzy Mierzewski a fost primul procuror de la Varşovia care s-a ocupat de caz. El a fost şi primul demis, pe 20 mai 2011, cu câteva zile înaintea unei vizite a preşedintelui american Barack Obama. Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza scria, la vremea respectivă, că i s-a luat cazul după ce s-a dezvăluit că urma să formuleze acuzaţii, după trei ani de anchetă.

Mikolaj Pietrzak, un avocat al uneia dintre victime, pare să coroboreze ceea ce scria ziarul. „Deschiderea şi cooperarea sa cu mine i-au adus înlăturarea din caz”, declară Pietrzak pentru EUObserver. El afirmă că a fost invitat de Mierzewski să se uite printr-un morman de dosare secrete CIA. Cum s-a aşezat Pietrzak la masă, lui Mierzewski i-a sunat telefonul. Când s-a întors, după două minute, a luat teancul şi a plecat. „A spus «Asta e. Tocmai mi s-a luat cazul şi nu mi se mai permite să vorbesc cu tine despre el»”, declară Pietrzak.

Cazul i-a fost dat altui procuror, care ulterior a formulat acuzaţii împotriva fostului şef al agenţiei poloneze de informaţii. Lui Pietrzak i s-a acordat acces la dosare confidenţiale, în timpul anchetei celui de-al doilea procuror, dar nu i s-a permis să ia notiţe. După o întâlnire de trei ore, au convenit asupra unei viitoare întâlniri câteva zile mai târziu, dar când Pietrzak s-a întors al doilea procuror fusese şi el demis.

Investigaţia i-a fost dată unei a treia echipe de procurori, de la o Curte de Apel, de această dată în oraşul Krakovia. „Aceşti băieţi nu sunt nişte terchea-berchea. Au avut de-a face cu presiuni politice la viaţa lor, înainte. Acestea fiind spuse, nu am primit niciodată acces la dosarele clasificate iarăşi, chiar dacă am acest drept procedural”, afirmă Pietrzak. Echipa de la Krakovia a refuzat, ulterior, să confrme dacă acuzaţiile formulate de către predecesorii lor împotriva fostului şef al serviciilor de informaţii au fost depuse.

Un senator polonez apreciază că lipsa de transparenţă este o reminiscenţă a trecutului sovietic al Poloniei. „Avem, aici, un aşa-zis «stat în stat», iar în opinia mea o lipsă de control asupra instituţiilor democratice”, a declarat pentru EUObserver senatorul Jozef Pinior, din cadrul Platformei Civice (centru-drepata).

Însă Pinior face opinie separată în clasa politică poloneză din acest punct de vedere, afirmă Draginja Nadazdin, reprezentanta Biroului Amnesty International (AI) în această ţară. „Cu politicienii este un dezastru, în afară de Pinior. Nu există alt politician vocal care să vorbească despre drepturile omului. Din nefericire, Pinior este considerat un fel de idealist sau o figură marginală”, declară ea.

În schimb, cei mai mulţi lideri politici prezintă victimele drept terorişti sau afirmă că acestea îşi merită soarta, în lupta mai amplă împotriva militanţilor islamişti.

Leszek Miller, care era premier în perioada în care au avut loc faptele, a recunoscut existenţa unor detenţii secrete la 24 de ore după ce Senatul Statelor Unite a publicat un raport cenzurat, în decembrie, pe această temă.

Raportul Senatului american a fost urmat de o hotărâre a Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), de la începutul acestui an, prin care Polonia a fost amendată cu suma de 230.000 de euro pentru două dintre victime.

Niciuna dintre ele nu este susceptibilă să vadă banii, după ce Guvernul american a afirmat, în cadrul unor audieri pe tema centrului militar de detenţie de la Guantanamo Bay (Cuba), că achitările nu-i vor influenţa decizia de a a-i elibera pe deţinuţi.

În schimb, Miller a spus că decizia Curţii de la Strasbourg obligă Guvernul polonez să „finanţeze terorişti”, afirmă Nadazdin de la Amnesty. Miller a fost ales în 2012, pentru următorii patru ani, preşedinte al Alianţei Democratice de Stânga. Nadazdin declară că etichetarea de către fostul premier a unor deţinuţi drept terorişti – chiar dacă nu au fost condamnaţi niciodată de vreo crimă – este o modalitate de a atrage populaţia, care are puţină simpatie pentru aceştia.

Doar una dintre victimele programului de extrădări judiciare din Polonia a fost acuzată – la nouă ani după ce deţinutul a fost răpit din Dubai, în 2002 – într-un proces catalogat de către avocatul Pietrzak drept o bătaie de joc la adresa justiţiei.

Însă Pietrzak afirmă că adevărul va ieşi, până la urmă, la iveală. „S-a întâmplat ceva, pe drum, care a făcut ca un stat democratic, liberal, de drept să eşueze să îşi respecte cele mai elementare obligaţii. Iar noi, în Polonia şi la nivel internaţional, avem dreptul, ca societate, să aflăm ce a eşuat, ce s-a întâmplat, astfel încât să putem evita acest lucru pe viitor”, declară el.

Guvernul polonez a refuzat să comenteze de ce durează ancheta atât de mult, precizează EUObserver, adăugând că premierul Ewa Kopacz a subliniat că invesigaţia este efectuată de către un sistem judiciar independent şi nu de către Executiv.

Sursă: Mediafax