Un plasture eficient împotriva alergiilor alimentare, creat de o companie franceză

O companie franceză specializată în biotehnologie, DBV, a fabricat un plasture contra alergiilor la arahide şi lapte. Dispozitivul a „sedus” Agenţia americană pentru medicamente (FDA), care a permis introducerea companiei DBV la Bursa din New York.

După cotarea la Bursa din New York, în octombrie 2014, compania DBV a anunţat că a strâns fonduri de 240 milioane de dolari de la investitorii americani, precizează Le Monde.

• Alphabet, compania care deține Google, depășește o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari
• O femeie din India a inhalat un ac decorativ care i-a ajuns în plămâni

Motivul aflat în spatele acestui succes constă într-un mic plasture, denumit Viaskin. Acest timbru adeziv, la fel de mic ca un plasture anti-fumat, promite să trateze alergiile cauzate de arahide. Această boală afectează între 1% şi 3% dintre adulţii din lumea întreagă şi între 4% şi 6% dintre copii. Or, pentru moment, niciun tratament eficace nu a fost lansat pe piaţă pentru a uşura vieţile milioanelor de persoane care se văd obligate să citească cu atenţie etichetele tuturor produselor alimentare pe care le cumpără, pentru a vedea dacă acestea conţin arahide.

Abordarea propusă de compania DBV face parte dintr-un ansamblu de tehnici de desensibilizare la alergii, prin expunerea persoanei alergice la doze foarte slabe de alergeni. Problema constă în faptul că acei alergeni nu trebuie să intre direct în fluxul sangvin, altfel pacientul riscă să sufere o reacţie biologică generalizată şi foarte gravă – şocul anafilactic. Absorbţia alergenilor se face treptat prin piele, iar DBV spune că această metodă evită reacţiile negative ale organismului.

În mod concret, o cantitate mică de alergeni (până la 100 micrograme) închişi în plasture se dizolvă graţie umidităţii degajate de piele. Ei traversează bariera epitelială superioară pentru a se concentra în stratul extern al epidermei. Alergenii sunt apoi captaţi de celulele care ajung prin reţeaua limfatică până la ganglioni. Acolo, ele stimulează, la rândul lor, un alt tip de celule al căror scop este de a inhiba reacţiile alergice. Întregul proces se desfăşoară fără a trece prin circuitul sangvin.

Tehnica se numeşte „imunoterapie epidermică” şi este eficientă după 3 – 6 luni de tratament. Această eficacitate a fost demonstrată în cadrul unui test clinic pe pacienţi alergici la polen. Plasturele a generat o ameliorare evidentă a simptomelor rinitei alergice.

Rezultatele studiului-pilot au fost măsurate prin creşterea dozei de arahide pe care pacienţii puteau să le consume. După 6, 8 şi 12 luni de la debutul studiului, procentul pacienţilor care puteau să mănânce o cantitate de 10 ori mai mare în comparaţie cu aceea de la începutul cercetării a fost de 7,4%, 20%, respectiv 40%.

Un alt studiu-pilot a fost realizat pentru a evalua eficienţa şi siguranţa plasturelui contra alergiilor la laptele de vacă. Deşi plasturele Viaskin a generat o ameliorare a toleranţei la lapte în rândul copiilor, rezultatele finale nu au fost semificative. Studiul a arătat totuşi că dispozitivul este bine tolerat, întrucât niciun efect secundar grav, precum şocul anafilactic, nu a fost raportat. În schimb, cercetătorii au constatat o creştere a reacţiilor inflamatorii de la nivelul pielii.

Savanţii francezi consideră că este nevoie de un studiu ulterior, realizat pe un număr mai mare de voluntari, pentru a cunoaşte cu adevărat eficienţa acestui plasture antialergic.

Dacă rezultatele generate de studiile clinice de fază III vor confirma eficacitatea plasturelui Viaskin, atunci compania DBV va putea să îl comercializeze în Statele Unite începând din 2018 şi în Europa începând din 2019.

Sursă: Mediafax