Cele mai STRANII locuri din România. Unde se află muntele care l-a inspirat pe Jules Verne să scrie un roman memorabil

Munţii Bucegi

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Zona Munţilor Bucegi are o încărcătură energetică deosebită şi mulţi vizitatori speră să se transforme în descoperitorii tunelurilor secrete, despre care se crede că pornesc de sub Sfinxul din Bucegi spre alte puncte de reper din Carpaţi. Munţii Bucegi sunt cunoscuţi şi pentru traseele dificile, precum Jepii Mici. Oamenii locului sunt convinşi că atunci când e ceaţă densă, pe acest traseu se iveşte o potecă, o poartă spre altă dimensiune, iar toţi cei care merg într-acolo dispar fără urmă.

Râpa Diavolului

Râpa Diavolului se află în Poiana Trestiei, un sat izolat din Prahova şi le-a dat multora fiori reci pe şira spinării. Legenda spune că aici organizau preoţii daci ritualurile sacre, pentru a chema spiritele naturii. Mai mult, bătrânii satului vorbesc despre existenţa unei comori ascunse în Râpa Diavolului de către haiduci şi spun că aurul acestora este străjuit de spiritele rele.

Balta vrăjitoarelor

Balta vrăjitoarelor este situată în mijlocul Pădurii Boldu-Creţeasca, lângă Capitală şi se spune că nu are fund. Aici s-ar deschide porţile spre lumea morţilor, de Sânziene şi Sfântul Andrei. Legenda spune că vrăjitoarele se întâlneau pe malul bălţii pentru a-şi „ascuţi” vrăjile şi blestemele.

Mânăstirea Frăsinei

Mânăstirea Frăsinei, din comuna vâlceană Muereasca, rămâne singurul loc monahal din România unde femeile nu se pot ruga. Sătenii spun că femeile care au îndrăznit să încalce cuvântul Sfântului Calinic şi au urcat la mânăstire au fost blestemate.

Castelul Iulia Haşdeu

Unul din cele mai stranii edificii din România este, fără îndoială, Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina, ridicat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în memoria fiicei lui, care a murit la vârsta de 18 ani de TBC. Savantul a încercat să comunice cu fiica sa prin spiritism şi ar fi ridicat castelul după planurile pe care Iulia i le-a arătat într-un vis. Unii susţin că pianul Iuliei se poate auzi acolo în miez de noapte…

Muntele care dispare

Vârful Gugu din Munţii Godeanu este un alt loc straniu din România. Legendele despre acest colţ mistic datează de pe vremea dacilor, care erau convinşi că în vârful Gugu a locuit marele preot Zalmolxe. Se mai spune că acolo ar fi ascuns Decebal o comoară. De asemenea, Jules Verne a plasat acţiunea romanului „Castelului din Carpaţi” în această zonă mistică.

Peştera Tăuşoare

Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor a fost descoperită accidental de către un învăţător. Aici s-au descoperit o serie de galerii pline de formaţiuni de gips şi bile de dimensiuni considerabile, încrustate în pereţi şi podea, despre care nu se ştie exact cum s-au format. Peştera e cunoscută nu doar pentru „Sala bilelor”, ci şi pentru „Sala Sunetelor”, locul unde se aud zgomote sinistre, asemănate cu vocile unor copii şi femei.

Pădurea Hoia-Baciu

Un alt loc preferat de amatorii de paranormal este pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj. Pădurea poartă denumirea de „Triunghiul Bermudelor” de România şi aici se spune că ar fi dispărut un cioban cu tot cu oile sale. Pădurea a fost inclusă în clasamentul celor mai înfiorătoare zece locuri din Europa, de publicaţia „The Guardian”.

Podul lui Dumnezeu

Podul lui Dumnezeu (Ponoarele) este unul din cele mai mari poduri naturale din lume şi s-a format în urma surpării tavanului unei peşteri. Potrivit legendei, în peşteră ar fi locuit Necuratul, dar localnicii i-au cerut lui Dumnezeu să-i scape de rău. În cele din urmă, Dumnezeu a surpat tavanul peşterei şi acolo s-a format un pod. O altă poveste îl vizează pe întemeietorul mânăstirii Tismana, Sf. Nicodim. Acesta ar fi vrut să ridice mânăstirea în com. Ponoarele, dar sătenii l-au gonit pe motiv că ar fi furat. Pentru a-l ajuta să scape de sătenii furioşi, Cel de Sud ar fi ridicat acest pod.

Focurile „vii” de la Buzău

Focurile „vii” din inima Buzăului sunt celebre în toată Europa şi se manifestă pe o suprafaţă de 400 mp. Specialiştii explică faptul că apariţia flăcărilor vii lângă satul Terca, din Buzău, este strâns legată de emanaţiile de gaze naturale din subsol, care în urma frecării, se aprind.