Ce rol au avut cometele în apariţia vieţii pe Terra

 La conferinţa de geochimie Goldschmidt2015 de la Praga, aceşti oameni de ştiinţă au prezentat miercuri modul în care au ‘reprodus’ în laborator asemenea coliziuni.

Ei au amestecat şi menţinut la temperatura de—196 grade Celsius aminoacizi, gheaţă şi un silicat, ‘ingrediente’ care se găsesc în comete, după cum au arătat recente misiuni spaţiale. Ei au folosit apoi gaz propulsor pentru a simula coliziunea unei comete cu Pământul. Rezultatul a fost că unii aminoacizi s-au transformat în peptide cu lanţ scurt (formate din trei până la nouă resturi de aminoacizi), molecule complexe considerate adesea drept primele „cărămizi ale vieţii”.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

„Experimentele noastre arată că frigul de pe comete în momentul impactului joacă un rol cheie în această sinteză”, a declarat Haruna Sugahara, de la Agenţia japoneză pentru ştiinţă şi tehnologie marină şi terestră (JAMSTEC), conform unui comunicat.

„Producţia de peptide scurte este un pas cheie în evoluţia chimică a moleculelor. Odată procesul declanşat, este nevoie de mult mai puţină energie pentru a forma lanţuri mai lungi de peptide în mediile terestre şi acvatice”, a continuat el.

„Impactul cometelor este adesea asociat cu extincţiile în masă de pe Terra”, a amintit el, referindu-se la dispariţia dinozaurilor, acum aproximativ 66 de milioane de ani. „Dar aceste studii arată, probabil, ce a dat un impuls în procesul apariţiei vieţii pe Pământ”, a adăugat el.

De asemenea, acest proces ar putea să se fi produs şi în altă parte din cosmos. În sistemul nostru solar, Europa şi Enceladus, lunile îngheţate ale lui Jupiter, au suferit probabil bombardamente similare cu comete, a afirmat cercetătorul.

Rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de Haruna Sugahara şi Koichi Mimura de la Universitatea Nagoya nu au fost încă publicate, dar ele constituie o contribuţie semnificativă la cercetarea originii moleculelor complexe de pe Pământ, a comentat Mark Burchell de la Universitatea din Kent.

Misiunea sondei europene Rosetta în apropierea cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko a confirmat că aceasta are un bogat conţinut de materii organice.

În urmă cu mulţi ani, misiunea Stardust a NASA a reuşit să preleveze din coada unei comete şi să aducă pe Terra un eşantion care conţinea glicocol, care este cel mai mic aminoacid.

Sursa: Agerpres