S-a demonstrat ştiinţific: cât ar trebui să dureze weekend-ul. STUDIU

Cine simte că zilele libere de la sfârşitul săptămânii sunt prea puţine şi nu vine luni la serviciu cu bateriile complet încărcate percepe în mod intuitiv un fapt demonstrat de oameni de ştiinţă, care au arătat prin cercetări medicale, ale somnului, cognitive şi psihologice validitatea acestui lucru. S-a demonstrat că o săptămână de lucru mai scurtă ar trebui să fie obicei şi nu excepţie (ca în cazul prelungirii la zile de sărbătoare sau de concediu).

De când starea bună a salariaţilor constituie o preocupare pentru opinia publică, se încearcă cuantificarea cât mai precisă a efectului săptămânilor de lucru asupra sănătăţii fizice şi mentale. Rezultatul — că săptămâna de lucru de cinci zile nu este benefică pentru nicio parte (angajator şi angajat) — este atât de general încât multe firme americane (aproape 43%) propun program de lucru redus unor salariaţi ai lor. Sunt vizaţi îndeosebi cei care stau aproape fără întrerupere cu mâinile pe tastatură şi cu ochii pe monitor.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Se pare că toţi au de câştigat, existând numeroase argumente în favoarea unui weekend de trei zile, toate fiind amplu studiate şi demonstrate. Primul este cel al sănătăţii. Prima victimă a multelor ore de lucru este inima. Nu este o descoperire recentă, ci medicii au semnalat-o de câteva decenii. Luna trecută însă, revista The Lancet a publicat o amplă meta-analiză care prezenta legătura dintre bolile cardiace şi munca în exces la 600.000 de persoane (bărbaţi şi femei) din America, Europa şi Australia. Rezultatul a fost că cei care munceau cele mai multe ore (55 de ore pe săptămână şi mai mult) prezentau un risc cu 33% mai mare să sufere un AVC decât cei care lucrau sub 40 de ore săptămânal. Salariaţii cu cel mai încărcat program riscau şi cu 13% să sufere de o boală cardiacă.

O altă constatare a fost că riscurile unei boli de inimă sunt mai mari în rândul persoanelor cu venituri mai mici. La începutul acestui an s-a demonstrat că diabetul de tip 2 afectează cu 30% mai mult muncitorii şi lucrătorii manuali care au un program lung de lucru decât pe cei care efectuează aceeaşi muncă, dar lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână.

Un alt punct important este somnul. Pe scurt, cine munceşte mai puţin doarme mai mult. În plus, persoanele care lucrează până în 40 de ore săptămânal adorm mai repede decât cele care depăşesc 55 de ore de lucru pe săptămână, lucru dovedit de un studiu efectuat în 2009 pe 10.000 de salariaţi. Pe lângă faptul că adorm mai repede şi dorm mai mult, se trezesc mai uşor şi cu mintea mai limpede. Explicaţia este simplă, potrivit cercetătorilor: un program de lucru prea lung lasă prea puţin timp pentru destindere. „Relaxarea este recunoscută ca un un lucru esenţial în prevenirea insomniei. Orele de lucru mai numeroase necesită o recuperare mai îndelungată după muncă”, explică ei.

Un alt lucru stabilit ştiinţific este că, datorită weekend-urilor de trei zile (sau de două zile cu o zi în cursul săptămânii), salariaţii rezolvă sarcinile de serviciu mai eficient. Cei care petrec prea mult timp la serviciu sunt epuizaţi, dorm pe jumătate cât ceilalţi şi ajung să fie adevărate bombe cu efect întârziat. Lipsiţi de energie, oamenilor le este mai greu să interpreteze emoţiile anturajului lor, aşa încât nu mai ştiu să discearnă dacă un coleg este „mulţumit” sau „supărat”, cu toate necazurile care decurg din aceste confuzii. Oboseala poate provoca şi mai multe certuri cu apropiaţii, situaţii neplăcute atât în familie, cât şi în mediul profesional.

Ultimul argument — care a convins până şi angajatorii — este că oamenii sunt mai eficienţi la serviciu dacă lucrează mai puţin. Este paradoxul unei săptămâni mai scurte sau al unui weekend mai lung. Nici în acest caz descoperirea nu este nouă, arată Sarah Green Carmichael într-un articol apărut în Harvard Business Review. „În secolul al XIX-lea, când sindicatele au cerut ca salariaţii să nu lucreze mai mult de zece ore pe zi (şi apoi opt), conducerile uzinelor au fost surprinse să constate că producţia a crescut şi că numărul accidentelor de muncă a scăzut”, spune ea.

Acest studiu a fost refăcut în 2009 de cercetători de la Harvard Business School, care l-au aplicat secolului al XXI-lea. Exemplul unei întreprinderi din Boston este semnificativ în acest sens. Conducerea i-a obligat pe unii din consultanţii săi să îşi ia o adevărată zi de concediu — fără contact cu serviciul, e-mail, etc. — la mijlocul săptămânii. După cinci luni cu acest program, clienţii firmei au observat îmbunătăţirea serviciilor oferite de echipele participante la experiment faţă de ale celor care continuau să lucreze întreaga săptămână în ritm intens.

Prin urmare, ar fi suficient să se insufle salariatului aceeaşi energie pe care o simte la revenirea la serviciu după un concediu odihnitor, energie şi motivaţie în beneficiul tuturor, scrie Agerpres.