Povestea tristă a Transfăgărăşanului, „drumul dintre nori” al României

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

IMAGINI INEDITE de la construcţia Transfăgărăşanului

Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

O altă povestire se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice pentru ziua de 20 septembrie:

1459 – Prima menţiune documentară a cetăţii Bucureştilor într-un hrisov al lui Vlad Tepeş, domn al Tării Româneşti.

1842 – S-a născut fizicianul şi chimistul englez Sir James Dewar, cel care a inventat, în 1898, recipientul pentru păstrarea gazelor lichefiate, care ii poartă numele – „vasul Dewar” (termosul). (m. 1923)

1853 – S-a născut Chulalongkorn, regele Thailandei (1868-1910), cunoscut sub numele de Rama al V-lea (m. 23 octombrie 1910)

1863 – A încetat din viaţă filologul si scriitorul german Jakob Grimm, fondatorul filologiei germane (n. 4 ianuarie1785)

1878 – S-a născut scriitorul şi omul politic Upton Sinclair; romanele sale, inspirate din realităţile nord-americane, au avut un puternic impact social (“Jungla”, “Speculanţii de bursă”) (m. 25 noiembrie 1968)

1898 – A încetat din viaţă Theodor Fontane, prozator şi poet, unul dintre întemeietorii romanului realist german („ Effi Briest ”, „ Adultera ”) (n. 30 decembrie 1819)

1902 – S-a născut scriitorul Cesare Zavattini; a scris mai multe scenarii, în special pentru regizorul Vittorio de Sica, pentru filme precum: „ Căsătorie în stil italian ”, „ Acoperişul ” (m. 13 octombrie 1989)

1909 – A încetat din viaţă poetul Gheorghe din Moldova (Gheorghe Kernbach), a făcut parte din grupul de literaţi apropiaţi lui B.P. Haşdeu care a început redactarea primului dicţionar etimologic al limbii române. (n. 1863)

1915 – A încetat din viaţă omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Declaraţiei” de la Blaj (n. 13 iunie1833).

1946 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul”.

1946 – Oraşul francez Cannes a găzduit prima ediţie a Festivalului internaţional de film.

1949 – A încetat din viaţă Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 21 martie 1904)

1957 – A încetat din viaţă Jan Sibelius, muzician şi compozitor finlandez. Poemul său simfonic „Finlandia” (1900) a devenit cântec patriotic. (n. 8 decembrie1865)

1975 – A încetat din viaţă poetul Saint-John Perse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 31 mai 1887)

1986 – A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Iorgu Iordan, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română “Al. Philippide” din Iaşi. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin precum şi al universităţilor din Montpellier, Gand şi Roma. (n. 1888)

1999 – A încetat din viaţă Raisa Gorbaciova, soţia fostului şef al statului sovietic, Mihail Gorbaciov.

2005 – A încetat din viaţă Simon Wiesenthal, supranumit „vânătorul de nazişti”, supravieţuitor a cinci lagăre de exterminere, şi-a dedicat viaţa aducerii în faţa justiţiei a foştilor responsabili nazişti. (n. 13 decembrie 1908)

2006 – A încetat din viaţă compozitorul american John W. Peterson. Compoziţii: „So Send I You”, „It Took a Miracle”,  „Jesus is Coming Again” etc.  (n. 1 noiembrie 1921)

2007 – Bursa americană Nasdaq şi Borse Dubai au încheiat un acord pentru preluarea operatorului bursier scandinav OMX, care va duce la formarea celei mai mari reţele bursiere la nivel mondial.