Patimile spaniolilor cuceritori. Cum i-au pedepsit aztecii pe conchistadori. O descoperire terifiantă făcută după 500 de ani

Cronicile spaniole vorbesc despre Hernán Cortés, conchistadorul care a cucerit Mexicul pentru regii Spaniei. După ce un convoi spaniol a fost capturat, el a condus expediţia pentru cucerirea oraşului în 1520. Arheologii au descoperit detalii în premeiră despre ce li s-a întâmplat spaniolilor când s-au întâlnit pentru prima dată cu aztecii. Institutul Naţional de Istorie şi Antropologie din Mexico a făcut publice aceste dezvăluiri.

Potrivit datelor oferite de Institut, armată spaniolă, alcătuită din conchistadori şi aliaţi, a întâlnit indigenii numiţi şi Acolhuas, care îi aveau la rândul lor aliaţi pe cei din Tetzcoco, un oraş mare Aztec.

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

Datorită tehnologiilor moderne, echipa de arheologi a estimat numărul persoanelor din convoiul capturat:  15 luptători spanioli, 45 de soldaţi din colonii, 50 de femei, 10 copii şi un număr mare de băştinaşi. În timpul următoarelor şase luni, numărul prizonierilor a scăzut considerabil.

“Traseul de reconstrucţie al evenimentelor ne arată că Acolhuas au reconstruit oraşul estic Zultepec, mai târziu numit şi Tenochtitlan, pentru a instala acolo prizonierii”, afirmă arheologul Enrique Martinez.  Ulterior, denumirea oraşului a fost schimbată  din Zultepec în Tecoaque, ceea ce se traduce în limba aztecă ca fiind “Locul unde i-au mâncat”.

Băştinaşii- Acolhuas – au repartizat prizonierii în celule improvizate, unde cercetătorii au găsit rămăşiţe ale spaniolilor care demonstrează că aceştia au fost sacrificaţi. “La fiecare câteva zile, preotul aztec alegea pe cineva care urma să fie omorât, uneori se făcea în văzul tutror, în centrul oraşului, alteori erau omorâţi în celule. Însă, în raza auditivă a celorlaţi”, detaliază Enrique Martinez .

Oamenii erau sacrificaţi drept jertfă pentru Zeul fertilităţii – Quetzalcoatl, Zeul jaguar – Tezcatlipoca – şi Zeul acvilin al războiului – Huitzilopochtli. “Diferite zeităţi cer diferite sacrificii. Chiar şi copiii erau sacrificaţi, de cele mai multe ori fiind duşi jertfă în cinstea Zeului Ploii”, afirmă profesorul de antropologie de la Universitatea din California, Rosemary Joyce.

Pe lângă sacrificarea publică, cercetările au arătat că oasele aveau dungi adâncite lăsate de cuţitele aborigenilor. Această descoperire le-a permis cercetătorilor să presupună că nu doar caii erau mâncaţi, dar şi spaniolii capturaţi.

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Istorie şi Antropologie din Mexico City au găsit, în urma săpăturilor,  mai mult de 200 de obiecte, precum: broşe, inele, unghii metalice, figurine din ceramică arsă, toate acestea în 11 bazine din jurul oraşului.

“Deşi soldaţii lui Cortés au distrus mai târziu oraşul, încercările Acolhuaşilor de a îngropa rămăşiţele ritualurilor de sacrificare ne ajută să cercetăm mai bine ritualurile care au  avut loc în anul 1520”,  spune cercetătorul Enrique Martinez.

În momentul în care conchistadorii au asediat capitala antică aztecă, indigenilor Acolhuas le-a rămas doar să capituleze în faţa spaniolilor.

Sursa: Guardian