Cum a vrut Gheorghe Gheorghiu-Dej să trimită tancurile peste unguri la Budapesta

La Poznan izbucnise în iunie, acelaşi an, o revoltă serioasă, anti-sovietică, înăbuşită de armată. Proteste similare avuseseră loc la Praga şi în Estul Germaniei.

• Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
• ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea

Studenţii unguri auziseră că polonezii plănuiesc noi proteste şi au decis să îi susţină. Aşa începea revoluţia ungară din 1956. Protestul studenţilor a determinat zeci de mii de oameni să iasă în stradă, iar demonstraţia s-a transformat într-un protest la scară largă împotriva sovieticilor.

Pe 4 noiembrie, tancurile sovietice intrau în Budapesta. Au început bătălii sângeroase pe străzi, iar ungurii au început să fugă în număr mare în Austria. Până când graniţele au fost închise complet, 180.000 de refugiaţi unguri ajunseseră în Austria, iar 20.000 fugiseră în sud, în Iugoslavia. Dintre cei 200.000, un sfert nu împliniseră 20 de ani. Austria a intrat într-o criză, deoarece a trebuit să facă faţă unui număr neaşteptat de mare de imigranţi. Guvernul de la Viena s-a descurcat într-un mod remarcabil. În final, 180.000 din cei 200.000 de refugiaţi au fost distribuiţi în 37 de ţări – printre care SUA, Canada, Republica Federală Germană, Australia şi statele din Scandinavia, primii 100.000 în primele zece săptămâni. Aproximativ 10.000 de oameni au fost obligaţi să se întoarcă în Ungaria, din cauza unor probleme administrative.

România, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, a susţinut intrarea tancurilor sovietice în Budapesta.

Agasat de repetatele aluzii ale tovarişilor maghiari la repunerea în discutie a statutului Ardealului, Dej a receptat evenimentele din Ungaria, ca având un caracter antiromanesc. Machiavelli din Carpaţi se temea în plus că minoritatea maghiară din România, care număra aproape două milioane de oameni, era predispusă sa urmeze exemplul Budapestei. Exista şi temerea că o Ungarie condusa de „fascişti” ar fi putut emite unele pretenţii la Transilvania.

Râvna lui Dej a ieşit la iveală înca din timpul convorbirilor cu N.S. Hruşciov, care venise la Bucureşti, la 1 noiembrie, pentru a se consulta cu liderii comunişti din România şi Cehoslovacia. La discuţii au participat din partea romana Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraş şi Nicolae Ceauşescu, care răspundea de Forţele Armate şi de Securitate.

Potrivit memoriilor sale, Hruşciov a constatat cu satisfacţie că românii erau de acord că în Ungaria trebuie intervenit urgent şi decisiv. Mai mult, Dej a vrut chiar să se implice militar. Liderul sovietic a respins însa oferta, amintindu-le ironic românilor că au „experienţă”, întrucat in 1919 lichidasera Republica Ungara a Sfaturilor, iar acum ar fi dorit să ocupe din nou Budapesta. Dar, dacă în 1919 interveniseră pentru a curma un experiment bolşevic, în 1956 ar fi luptat pentru a-l susţine.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 23 octombrie:

1817 – S-a născut Pierre Larousse, pedagog şi lexicograf francez (m. 3 ianuarie 1875).

1877 – A încetat din viaţă istoricul, filologul şi omul politic Alexandru Papiu Ilarian, membru al Academiei Române (n. 27 septembrie 1827).

1906 – A încetat din viaţă pictorul francez Paul Cezanne, unul dintre precursorii artei secolului al XX-lea (n. 19 ianuarie 1839).

1940 – S-a născut ziaristul Cornel Dumitrescu, stabilit din 1976 în SUA. După plecarea din România, în 1975, colaborează la „Europa Liberă” până 1988. Din 1988, împreună cu Dan Costescu editează săptămânalul independent „Lumea liberă”, devenit mai târziu „Lumea liberă românească” (d. 24 Iunie 1990).

1956 – A început Revoluţia anticomunista din Ungaria.

1957 – A încetat din viaţă Mihai Codreanu, poet de factură parnasiană şi simbolistă; a fost directorul Teatrului Naţional din Iaşi (1919-1923), profesor şi rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iaşi şi director al revistei „Însemnări ieşene” (n. 25 iulie 1876).

1958 – Scriitorul sovietic Boris Pasternak primeşte premiul Nobel pentru Literatură.

1998 – A încetat din viaţă actorul Silviu Stănculescu, cunoscut pentru rolurile din „Mircea” – 1989 şi „Liceeni” – 1987 (n. 24 ianuarie1932).

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2002 – A încetat din viaţă Dan Costescu, unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc – „Lumea Liberă Românească”. În ţară a lucrat ca redactor la Radio România. În 1962 a fost arestat şi condamnat ca deţinut politic, până în 1964. Refuzând dictatura, a părăsit România, în 1984, şi a colaborat la publicaţiile newyorkeze „Universul”, „Micromagazin” şi „Lumea liberă” (n. 1928).