Cât de credincioşi sunt oamenii de ştiinţă? Americanii publică primul mare studiu despre relaţia dintre cercetare şi credinţă

Elaine Howard Ecklund, coordonatoarea studiului, descrie această controversă mai degrabă drept un „război al cuvintelor alimentat de cercetători, oameni religioşi şi persoane aflate între cele două tabere”, iar rezultatele cercetării au contrazis ateismul universal al oamenilor de ştiinţă, arătând că „peste jumătate din cercetătorii din India, Italia, Taiwan şi Turcia se autodescriu ca fiind religioşi, relatează totb.ro.

Uimitor, de pildă, este că în populaţia generală din Hong Kong există de două ori mai mulţi atei convinşi (55%) decât în rândul comunităţii ştiinţifice din regiune (26%), arată autoarea. Totuşi, studiul a dovedit că cercetătorii tind să fie, în general, mai puţin religioşi decât segmentul majoritar al populaţiei.

• Ce amendă a primit un turist care s-a apropiat prea mult de o morsă din arhipelagul…
• O politiciană din SUA a stârnit controverse după ce a recunoscut că și-a împușcat câinele

În ceea ce priveşte conflictul dintre religie şi ştiinţă, autorii cercetării au constatat că doar o minoritate a oamenilor de ştiinţă din fiecare regiune analizată consideră că ar exista un astfel de conflict. În Marea Britanie, una dintre ţările cu tradiţie care au fost studiate, doar 32% dintre oamenii de ştiinţă au caracterizat raportul dintre religie şi ştiinţă ca fiind de natură conflictuală. 25% dintre cercetătorii de la Hong Kong, 27% din cercetătorii indieni şi 23% dintre cercetătorii taiwanezi consideră că ştiinţa şi religia pot coexista şi se pot ajuta reciproc.

Autorii au menţionat faptul că mulţi dintre cei chestionaţi au fost de părere că religia poate reglementa unele practici când vine vorba de „zonele gri” ale moralei. ”Religia oferă o orientare în acele cazuri în care oamenii ar putea fi tentaţi să o ia pe scurtătură morală pentru că vrei să publici ceva anume şi îţi spui „Oh, acest experiment nu a fost destul de bun, dar dacă îl prezint într-o anumită lumină, ar putea să fie suficient”, a dezvăluit un profesor de biologie din Marea Britanie.

Citeşte continuarea în Gândul.