Capsula Cygnus, construită de Orbital ATK, s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională

Capsula Cygnus a fost prinsă la ora 11.19 GMT cu ajutorul braţului telescopic de la bordul ISS, manevrat de doi dintre cei şase membri ai echipajului – astronauţii Kjell Lindgren şi Scott Kelly. Conectarea propriu-zisă a capsulei Cygnus cu staţia a avut loc după două ore, la nivelul modulului american Unity.

Versiunea ameliorată a capsulei Cygnus, a cărei capacitate a fost sporită cu 25%, transportă la bordul ISS o încărcătură de 3,5 tone, inclusiv alimente, apă, articole vestimentare pentru cei şase astronauţi de la bordul avanpostului orbital, dar şi diverse echipamente şi materiale pentru 250 de experimente ştiinţifice.

• În mod paradoxal, Inteligența Artificială complică munca angajaților în loc să-i ajute
• Trenuri de pasageri reluate între China și Coreea de Nord

Această lansare marchează reluarea misiunilor comerciale americane de reaprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), după două accidente. Capsulele Cygnus au rămas la sol după explozia lansatorului Antares, fabricat de compania Orbital, la câteva secunde după decolare, în octombrie 2014, de la centrul spaţial Wallops Island, aflat pe coasta statului american Virginia.

SpaceX, cealaltă companie privată americană care a încheiat contracte cu NASA în ceea ce priveşte misiunile de reaprovizionare a ISS, a suferit la rândul ei un eşec usturător, în iunie, atunci când racheta ei lansatoare Falcon 9 a explodat la câteva secunde după ce a decolat de la baza din Cape Canaveral. SpaceX a anunţat că îşi va relua zborurile spaţiale în curând.

O altă capsulă rusească de tip cargo, ce făcea parte din gama Progress, a explodat la scurt timp după lansare, în primăvara acestui an.

În această perioadă de incapacitate a companiilor Orbital şi SpaceX – ale căror contracte cu agenţia spaţială americană se ridică la 1,9 miliarde de dolari, respectiv 1,6 miliarde de dolari -, echipajul de pe ISS nu s-a aflat niciodată în pericol să rămână fără provizii, a precizat NASA, graţie stocurilor de provizii, carburanţi şi materiale ştiinţifice existente deja la bordul ISS, datorită misiunilor de aprovizionare reuşite de vehicule cargo ruseşti şi japoneze, în vara anului 2015.

Însă reaprovizionarea ISS a devenit o chestiune presantă, declara săptămâna trecută, Kirk Shireman, un responsabil pentru misiunile pe ISS. Fără această misiune a capsulei Cygnus, cei şase astronauţi de pe ISS şi-ar fi epuizat stocurile de alimente şi apă în aprilie 2016.

O altă capsulă rusească de tip cargo, ce face parte din gama Progress, este programată să se conecteze la ISS la sfârşitul lunii decembrie.

Cygnus va rămâne conectată la ISS aproximativ 50 de zile, până în ianuarie, înainte de se desprinde de staţie şi de a plonja în atmosfera terestră, unde va fi distrusă şi va arde în întregime, având la bord 2,3 tone de deşeuri de pe staţie, a precizat Orbital ATK.

Staţia Spaţială Internaţională va rămâne operaţională până în 2024. După retragerea din activitate a navetelor spaţiale americane, NASA este dependentă de Rusia pentru a transporta astronauţi americani pe şi dinspre ISS. Rusia taxează agenţia spaţială americană cu 70 de milioane de dolari pentru fiecare astronaut american transportat la bordul staţiei.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Sursa: Mediafax