Cum a vrut Antonescu să scoată România din război în 1943: ”Îţi încredinţez o misiune specială: uite plicul ăsta…”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cei aflaṭi la conducerea României au început atunci să caute noi formule pentru a scoate ṭara din război.

• Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
• Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da…

Mihai Antonescu, viceprim-ministru ṣi ministrul Afacerilor Străine din iunie 1941, a început să facă tatonări. Hitler avea să-i reproṣeze acest lucru lui Ion Antonescu la întâlnirea din 12 aprilie 1943, dar mareṣalul i-a luat apărarea. Aṣa încât, Mihai Antonescu ṣi-a continuat acṭiunile de găsire a unei soluṭii de ieṣire din alianṭă. A încercat să colaboreze cu Mussolini – pe care l-a vizitat la 1 iulie 1943. Ducele fiind convins el însuṣi, din cauza înfrângerilor, de necesitatea încheierii unei păci separate cu Stalin. Ideea colaborării nu a apucat să se concretizeze: la 25 iulie 1943, Benito Mussolini era arestat, înlocuit cu mareṣalul Pietro Badoglio care semna armistiṭiul Italiei la 3 septembrie. Cinci luni mai târziu, un emisar român, prinṭul Barbu Ştirbey, pleca la Cairo – ca sol al opoziṭiei, dar cu încuviinṭarea mareṣalului – pentru a purta negocieri cu reprezentanṭii Marii Britanii, SUA ṣi Uniunii Sovietice pentru încheierea armistiṭiului…

Acestea sunt fapte bine cunoscute despre care istoricii au scris, dezvăluind scrisori, acte ṣi alte documente din arhive. Iată ṣi o mărturie de istorie orală care le confirmă.

A oferit-o, cu 20 de ani în urmă, avocatul Radu Boroṣ care se întâlnise în iulie 1943 cu Mihai Antonescu, înainte ṣi după vizita lui la Mussolini. Informaṭiile, extrem de preṭioase, sunt ale unui om care s-a aflat în contact cu înalte cercuri diplomatice europene încă din perioada interbelică, atunci când Radu Boroṣ încheiase convenṭiile aeriene ale României cu alte state ṣi se ocupa de chestiunile juridice ale LARES, prima companie română de transport aerian.

„Mihai Antonescu şi cu mareşalul [Ion Antonescu] au avut două iniţiative în 1943-’44 pentru ieşirea României din război. În ceea ce priveşte încercarea din 1943, eu am [luat] la cunoştinţă în mod cu totul întâmplător. Mă găseam la Roma pentru o altă problemă. Dimineaţa la 7, când cobor din hotel – pentru că trebuia să iau avionul să mă întorc la Bucureşti – sunt întâmpinat de ataşatul nostru militar la Roma, care îmi spune: „Îţi încredinţez o misiune specială: uite plicul ăsta, te rog astăzi după masă, înainte de orele 8:00, să îl înmânezi dumneata personal domnului Mihai Antonescu…„, [el] era Preşedintele Consiliului şi ministru de Externe. Am ajuns la Bucureşti. M-am dus la minister. Secretarul I din secretarii lui nu a vrut să mă introducă, mi-a cerut să îi las plicul. I-am spus că instrucţiunile mele sunt altele, să-mi dea o chitanţă cu ora când am adus plicul. Şi atuncea el a intrat [la Mihai Antonescu], Mihai Antonescu a ieşit imediat, ne-am văzut. În timp ce el rupea sigiliile şi deschidea plicul, m-a întrebat: „Ce veşti îmi aduci din Roma?„ Şi i-am spus pe scurt că la Roma se vorbeşte cu insistenţă de schimbarea lui Mussolini ca şef al guvernului italian, înlocuirea lui cu mareşalul Badoglio şi i-am spus: „Barca lui Mussolini ia apă !„ L-am văzut că a fost nemulţumit şi ne-am despărţit rece. El mi-a spus: „Ambasadorul meu îmi dă alte informaţii…„ Eu i-am spus: „Domnule profesor„ – eu niciodată nu i-am spus domnule preṣedinte – dumneavoastră să-l credeţi pe ambasadorul dumneavoastră.„ Ne-am despărţit…”, povestea Radu Boroṣ.

Citeşte continuarea aici!