Cum a ajuns „ruşinea familiei”, Charles Darwin, să schimbe omenirea. Cinci lucruri mai puţin ştiute

Charles Darwin a fost un om de ştiinţă britanic care a pus bazele evoluţionismului şi teoriei selecţiei naturale.

Charles Robert Darwin s-a născut pe 12 februarie 1809 într-o familie înstărită şi influentă. Bunicul din partea mamei a fost un producător proeminent de porţelanuri, în timp ce bunicul patern a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din Anglia secolului al XVIII-lea.

Geniul lui Darwin, care a reuşit să explice de o manieră cât se poate de simplă originea speciilor, a trecut neobservat în tinereţea sa. Robert, tatăl savantului, obişnuia să-i spună că este „ruşinea familiei”. De profesie medic, Robert l-a trimis pe Darwin să studieze tot medicina la Universitatea Edinburgh. Când Charles a decis să se mute la teologie, la Cambridge, tatăl său ar fi răbufnit.

„Nu îţi pasă de nimic altceva în afara de a trage cu arme, câini şi a prinde şobolani. Te vei face de ruşine, pe tine şi pe întreaga ta familie”, i-ar fi spus Robert fiului său, înainte ca aceste să plece, în 1831, într-o expediţie ştiinţifică de cinci ani la bordul navei HMS Beagle. Expediţia avea să-i deschidă ochii, iar observaţiile pe care avea să le facă urmau să se concretizeze într-o teorie care avea să-i asigure un loc în istorie.

Voiajul şi răul de mare

În acea epocă, majoritatea europenilor credeau că lumea a fost făcută de Dumnezeu în şapte zile, aşa cum este descris în Biblie. În timpul voiajului pe mare, Darwin a citit „Pincipiile geologiei” de Lyell, carte care sugera că fosilele găsite în roci reprezentau dovezi ale faptului că au existat animale care au trăit pe pământ în urmă cu mii sau chiar milioane de ani. Argumentul a fost întărit în mintea lui Darwin de diversitatea de faună şi de caracteristici geologice pe care le-a observat în timpul călătoriei sale. O altă schimbare s-a produs şi în momentul în care a ajuns în insulele Galapagos, situate la 500 de mile de coasta Americii de Sud. Darwin a observat că pe fiecare insulă trăia o anumită specie de cinteză, înrudită cu cele de pe alte insule, dar în acelaşi timp diferită.

Cu toate că voiajul avea să-i deschidă ochii, călătoria s-a dovedit una dificilă pentru tânărul Darwin. Un lucru mai puţin cunoscut este răul de mare de care el suferea. Pe de altă parte, boala l-ar fi obligat să petreacă mai mult timp pe uscat, observând lucruri care aveau să-l ajute să-şi formuleze teoria. Ingrată s-ar fi dovedit şi compania de la bordul HMS Beagle. Omul de ştiinţă nota în autobiografia sa că membrii echipajului obişnuiau să-l ridiculizeze din cauza credinţei sale că Biblia reprezintă ”autoritatea finală” în materie de moralitate.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 12 februarie:

1804 – A murit filozoful german Immanuel Kant, considerat unul din cei mai mari filozofi din istoria culturii apusene. Prin fundamentarea idealismului critic, a exercitat o enormă influenţă asupra dezvoltării filozofiei în timpurile moderne. Una dintre lucrările cele mai importante ale lui Kant, care cuprinde întreg spectrul filozofiei sale, o constituie „Critica raţiunii pure” (Kritik der reinen Vernuft, 1781), opera sa capitală, în care cercetează bazele procesului de cunoaştere. (n. 22 aprilie 1724)

1809 – S-a născut Abraham Lincoln, al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, cel care a abolit sclavia (d. 1865)

1818 – Proclamarea independenţei de stat a Republicii Chile.

1862 – S-a născut dramaturgul şi omul de teatru Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila. A fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti şi regizor al companiei de teatru. Capodopera lui este drama istorică în versuri „Vlaicu Vodă” (1902) (d. 19 octombrie 1929).

1864 – Parlamentul votează proiectul de lege pentru organizarea puterii armate în România (12/24)

1881 – S-a născut balerina rusă Anna Pavlovna Pavlova (“Frumoasa din pădurea adormită”, “Silfidele”, “Giselle”, “Moartea lebedei”) (m. 23 ianuarie 1931).

1892 – Pentru prima oară în istoria tehnicii, o invenţie – aparatul de cronofotografie al francezului Leon Bouly – este denumită cinematograf

1894 – S-a născut poeta şi scriitoarea Otilia Cazimir: „Fluturi de noapte”, „Baba iarna intră-n sat”, „Grădină cu amintiri”, „Prietenii mei, scriitorii” (d. 8 iunie 1967).

1899 – S-a născut romancierul Isac Peltz („Foc la Hanul cu Tei”, „Nopţile domniţei Mili”) (m. 1980)

1901 – S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu, pionier al cinematografului românesc (d. 8 aprilie 1994)

1961    – A fost lansată prima staţie interplanetară automată în direcţia planetei Venus – „Venus – 1”.

1994    – Una dintre cele mai faimoase picturi ale lumii, „Ţipătul”, realizată de Edvard Munch a fost furată dintr-un muzeu norvegian.

1996    – Yasser Arafat a depus jurămîntul în calitate de prim preşedinte ales (20 ianuarie 1996) al Autorităţii Naţionale Palestiniene.

1999    – Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, a fost găsit nevinovat în procesul cu privire la afacerea Monica Lewinsky

2002    – Slobodan Miloşevici s-a prezentat în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, unde s-a deschis un proces excepţional prin amploarea, durata şi miza sa. Fostul preşedinte iugoslav, în vîrstă de 60 de ani, este acuzat că ar fi principalul responsabil de crime de o amploare neegalată în Europa după cel de-al doilea război mondial.

2004    – Cercetătorii sud-coreeni au reuşit să producă prin clonare un embrion uman şi să extragă de la acesta celule suşe identice din punct de vedere genetic cu persoana clonată, ceea ce constituie o premieră mondială.

2006    – A încetat din viaţă scriitorul american Peter Benchley, al cărui roman „Jaws” a fost adaptat într-unul dintre cele mai de succes filme de la Hollywood, regizat de Steven Spielberg. Jurnalist, Benchley era la un moment dat cel care îi scria discursurile preşedintelui Lyndon B Johnson. (n. 8 mai 1940)