”Workaholicii” sunt mai predispuşi la tulburări psihice

Aşa reiese dintr-un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la o universitate din Norvegia, potrivit sciencedaily.com.

• Cum pot duce sărbătorile la conflicte în familie? Sfaturile unui psiholog
• Parola prea ușoară care a fost interzisă de Guvernul Marii Britanii

Prima întrebare care se poate pune este cum recunoşti o persoană obsedată de muncă. Un aşa-numit „workaholic” petrece evident mai mult timp la serviciu decât colegii săi.

Cercetătorii norvegieni au mers însă mai departe şi au cerut unui grup de voluntari să răspundă la o serie de întrebări, în funcţie de care au fost acordate anumite punctaje. De exemplu, savanţii scandinavi au vrut să ştie dacă persoanele în cauză caută soluţii pentru a avea mai mult timp ca să muncească. Sau dacă lucrează mai mult decât şi-au propus iniţial. De asemenea, dacă muncesc pentru a reduce sentimentul de vină, anxietate sau depresie. Ori dacă li s-a spus de către colegi „s-o lase mai moale” cu treaba, iar ei, aşa-numiţii „workaholici” nu au ţinut cont. În plus, cercetătorii au vrut să afle dacă voluntarii devin stresaţi atunci când nu au posibilitatea de a lucra. Sau dacă şi-au scos de pe lista de priorităţi hobby-urile, activităţile din timpul liber sau exerciţiile fizice, din cauza serviciului. Nu în ultimul rând, dacă sănătatea lor are de suferit din cauză că muncesc prea mult.

Studiul norvegian arată că o treime dintre persoanele obsedate de muncă prezintă semne de tulburare hiperkinetică de deficit de atenţie, faţă de numai 13% în rândul altor categorii de oameni.

În plus, un sfert dintre cei care stau mult la serviciu ar putea suferi de tulburare obsesiv compulsivă, comparativ cu doar opt procente în rândul „non-workaholicilor”.

De asemenea, 33% dintre persoanele obsedate de muncă dau semne de anxietate, faţă de 12 procente în tabăra opusă, iar 9% dintre angajaţii care stau multe ore la birou sunt depresivi, comparativ cu numai două procente în rândul celor care nu se omoară prea mult cu munca.

Studiul a fost realizat de Universitatea din Bergen, Norvegia, pe un eşantion de peste 16 mii de angajaţi, persoane adulte.

Sursa: RFI