Când nu este indicată tratarea cu aspirină

Cel mai recent studiu realizat despre aspirină a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, aceştia susţinând că administrarea aspirinei după un accident ischemic tranzitor (adesea numit mini accident vascular) poate scădea considerabil riscul unul alt atac mai grav, poate fatal.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Pe măsură ce apar noi studii care susţin că aspirina poate preveni atacul cerebral vascular, este important de ştiut cu exactitate care sunt plusurile şi minusurile acestui medicament. Aspirina este unul dintre cele mai populare medicamente şi se află în centrul a nenumărate studii care îi analizează proprietăţile, iar unele dintre ele susţin că apirina poate fi de ajutor în cazul persoanelor care suferă de boli de inimă, potrivit CSID.

Cel mai recent studiu realizat despre aspirină a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, aceştia fiind de părere că administrarea aspirinei după un accident ischemic tranzitor (adesea numit un mini accident vascular) poate scădea considerabil riscul unul alt atac mai grav, poate chiar fatal.

Cercetătorii atrag atenţia că deşi doctorii sunt sfătuiţi să prescrie acest medicament în cazul persoanelor cu probleme de inimă pe cât de devreme posibil, recomandările nu au fost subestimate, iar tratamentul este de multe ori prescris prea târziu. O concluzie la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea Oxford este că administrarea aspirinei ca tratament în săptămânile imediate unui accident ischemic tranzitor ar putea reduce riscurile cu până la 80%. Vechile estimări se opreau la 15% şanse de reducere a unui alt atac cerebral.

„Ştim acum, în urma studiilor clinice, că beneficiile aspirinei pe termen lung în ceea ce priveşte prevenţia atacului cerebral vascular este relativ modestă. Suspectăm că beneficiile imediate ar putea fi mult mai importante. Administrarea aspirinei cât mai repede posibil după ce apar simptome de avertizare ar putea fi foarte utilă”, a explicat profesorul Peter Rothwell, coordonatorul echipei de cercetători.

Echipa de cercetători a analizat date de la 16 mii de pacienţi care au luat parte la 12 studii clinice pentru a monitoriza prevenţia pe termen lung. La acestea se adaugă datele a 4.000 de pacienţi cărora li s-a administrat aspirină ca tratament pentru atac cerebral. Aproape toate beneficiile s-au înregistrat în primele săptămâni. S-a demonstrat că medicamentul a redus gravitatea atacurilor cerebral vasculare.

„Doctorii ar trebui să administreze aspirină imediat după ce pacientul a suferit un accident ischemic tranzitor sau dacă există suspiciuni în privinţa unui potenţial accident vascular, decât să aştepte rezultatele unor investigaţii mediale”, a adăugat profesorul Rothwell.

Indicaţii şi interdicţii

Aceasta nu este pentru prima dată când aspirina se află în atenţia publicului anul acesta, deoarece un studiu publicat în luna aprilie sugera că o doză regulată de aspirină ar putea reduce riscul de a face cancer de sân, de colon şi de prostată cu o cincime.

Cea mai des întâlnită reacţie adversă la aspirină este riscul de sângerare digestivă. Cu cât iei mai multă aspirină, cu atât mai mult te expui la acest risc. Pe de altă parte, dacă există un risc crescut de accident ischemic tranzitor sau de boli de inimă, beneficiile aspirinei sunt foarte importante.

Conform CSID, aceasta este o listă care poate fi de ajutor dacă te gândeşti să faci aspirina un element de bază în rutina ta zilnică:

Aspirina nu ar trebui recomandată ca fiind un mod sigur de a preveni atacul cerebral vascular;
În cazul în care ai suferit un AVC, recomandarea este să continui tratamentul cu aspirină, cu excepţia cazului în care doctorul tău nu este de acord;
Persoanele care suferă de diabet de tip 2 nu trebuie sfătuite să ia aspirine în mod obişnuit;
Studiile sugerează că în cazul în care doctorul îţi prescrie aspirină, 75 mg pe zi (un sfert dintr-o tabletă standard) te ajută la fel de mult ca 300 mg şi prezintă un risc redus de sângerare;
În cazul persoanelor care suferă de cancer la stomac, studiile sugerează că aspirina ar putea reduce şansele de răspândire. Riscul de cancer stomacal este în general mai mare dacă există un istoric în familie.

În cazul persoanelor care suferă de fibrilaţie atrială, aspirina creşte riscul unui atac cerebral vascular cu cel puţin 500%. Aspirina nu ar trebui folosită pentru a reduce acest risc.
Persoanele care suferă de indigestie sau de ulcer peptic nu ar trebui să ia aspirină;
Aproximativ una din 50 de persoane care suferă de astm are crize mai grave de tuse dacă ia aspirină.

Sursa: CSID