Efectul uriaş asupra oamenilor al consumului de peşte

Persoanele care consumă acizi graşi omega-3 pot reduce riscul unui deces provocat de atac de cord, aceasta este concluzia unui nou studiu publicat în revista medicală JAMA Internal Medicine.

• Record istoric pentru Bitcoin. Cât valorează acum cea mai importantă criptomonedă din lume?
• Ford recheamă în service 850.000 de mașini. Ce problemă a fost descoperită?

Acizii graşi omega -3 se găsesc în cantităţi mari în anumite specii de peşte, în special somonul, macroul, sardinele şi anşoa, scrie CSID.

România ocupă locul trei în lume la mortalitatea din cauze cardiovasculare, în condiţiile în care, conform statisticilor, două decese din trei sunt provocate de afecţiuni ale inimii şi ale vaselor de sânge.

În România au loc, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, arată datele Fundaţiei Române a Inimii. Bărbaţii au un risc cardiac mai crescut în comparaţie cu femeile. La fel şi persoanele cu istoric familial.

Adoptarea unui regim alimentar sănătos este considerat un factor crucial când vine vorba de reducerea riscului de a suferi un atac de cord. Mai mult, nenumărate studii susţin că inlcuderea acizilor graşi polinesaturaţi omega-3 în dietă este în mod particular benefic pentru sănătatea inimii. Cu toate acestea, există şi voci care pun sub semnul întrebării beneficiile acizilor graşi omega – 3 şi sunt de părere că suplimentele pe bază de ulei de peşte (o sursă importantă de acizi graşi) nu scad riscul de a suferi de boli de inimă.

Acizii graşi Omega 3 sunt consideraţi acizi graşi esenţiali. Sunt necesari pentru sănătate, însă organismul nu îi poate produce, prin urmare trebuie procuraţi din alimentaţie.

Sursele alimentare de acizi graşi Omega 3 sunt somonul, macroul, heringul, sardinele şi păstrăvul. Uleiul de peşte conţine atât acidul docosahexanoic (DHA), cât şi acidul eicosapentanoic (EPA). Printre alte surse de Omega 3 se numără uleiul de ricin şi de soia, seminţele de in, nucile şi germenii de grâu.

Coordonatorul celui mai recent studiu, Liana C. Del Gobbo, cercetător la facultatea de medicină a Universităţii Stanford din California şi echipa sa şi-au propus să analizeze cum afectează acizii graşi omega – 3 sănătatea inimii.

Consumul de omega-3 este asociat cu o scădere cu 10% a mortalităţii cardiace

Cea mai recentă analiză porneşte de la 19 studii efectuate în 16 ţări (printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Italia, Norvegia şi Australia) şi urmăreşte legătura dintre omega 3 şi frecvenţa infarctului miocardic (pe baza unor teste de sânge extinse). Acest studiu a inclus un total de 45.637 de participanţi.

De-a lungul timpului, 7.973 de persoane au suferit un infarct miocardic pentru prima dată, dintre care 27.681 au decedat.
Cercetătorii au descoperit că subiecţii care aveau o concentraţie mai mare de omega 3 în sânge prezentau un risc mai scăzut cu 10% a mortalităţii cardiace, faţă de cei cu o concentraţie scăzută de omega 3.

Cu toate acestea, echipa de cercetători nu a găsit nicio corelaţie între markerii sanguini ai omega-3 şi o reducere a riscului de infarct miocardic non-letal. Aceştia atrag atenţia că această lipsă sugerează că există mecanisme specifice legate de o mortalitate cardiacă mai scăzută.

Aceste concluzii au rămas valabile şi după ce au fost luaţi în considerare o serrie de factori cum ar fi: vârsta subiecţilor, sex, rasă/etnie, prezenţa sau absenţa diabetului zaharat şi consumul de aspirină sau alte medicamente care reduc colesterolul.

„Aceste noi rezultate, care le includ pe cele din numeroase alte studii, furnizează astăzi o imagine mai completă a efectului preventiv al omega-3 împotriva bolilor cardiovasculare”, a declarat Liana Del Gobbo, cercetător la facultatea de medicină a Universităţii Stanford din California, unul dintre co-autorii cercetării.

„Rezultatele noastre consolidează importanţa consumului de peşte şi de omega-3 ca parte a unei diete sănătoase”, a adăugat dr. Dariush Mozaffarian, decan al facultăţii de ştiinţe ale nutriţiei de la Universitatea Tufts din Boston, care a condus studiul.

Sursa: CSID