Ce este şi când apare suflul sistolic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

 Probabilitatea ca suflul sistolic să semnalizeze o situaţie gravă apare atunci când este intens, adică se aude foarte tare, sau este prelung şi acompaniat de alte semne cardiace: pulsaţii în zona inimii, respiraţie greoaie, oboseală etc.

„În general, pacientul care prezintă suflu sistolic nu prezintă şi alte simptome, iar acesta este o descoperire întâmplătoare.  Există însă şi cazuri când întâlnim semnele tipice ale bolilor cardiace: lipsă de aer, oboseală, palpitaţii. Mai rar pot apărea frisoanele şi febra”, precizează Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovascualară.

Această tulburare apare frecvent la sugari şi copii şi trădează modificările morfologice prin care trece cordul în prima parte a vieţii. “De asemenea, s-a observat o creştere a incidenţei suflului sistolic la copii în perioada de creştere. La bătrâni putem decela un suflu sistolic la nivelul inimii , dar fără a observa modificări majore structurale, acesta putând avea drept cauză depunerile calcare şi rigidizarea structurilor cardiace.“, subliniază specialistul pentru Gândul.

Investigaţiile suplimentare sunt necesare la detectarea unui suflu sistolic.  Acestea ne vor spune dacă ne aflăm într-o situaţie gravă, care va necesita întreruperea sportului, sau avem o afecţiune uşoară, ce nu necesită repaus fizic.

“Sistola reprezintă acea perioadă din activitatea inimii în care muşchiul cardiac se contractă şi trimite sângele către întreg organismul. Suflul sistolic se poate întinde pe toata durata sistolei, iar atunci este denumit holosistolic, poate apărea la începutul sistolei, fiind protosistolic, sau la mijlocul sistolei, mezosistolic. Endsistolic este suflul apărut la finalul sistolei. În general, un suflu mezosistolic scurt, care apare inconstant, nu are o semnificaţie gravă. Un suflu holosistolic puternic semnifică însă o afectare serioasă a cordului şi este însoţit de obicei de nişte simptome severe”, spune medicul Claudiu Chivu pentru Gândul.

Tratamentul are drept ţintă boala care îl produce. “În situaţiile în care boala nu este atât de gravă sau avansată, se instituie tratament medicamentos , iar pacientul se prezintă la control după un an. Stenoza aortică, insuficienţa mitrală, stenoza pulmonară, defectele septale cardiace pot avea ca semn prevestitor acest suflu sistolic. Febra, anemia, afectarea glandei tiroide pot determina, de asemenea, apariţia suflului sistolic “, concluzionează medicul pentru Gândul.

Sursa: Gândul