De ce eşecul poate fi benefic

Toată lumea caută succesul, dar, cu toate acestea, numărul celor care se tratează de anxietate, de depresie şi de alte suferinţe psihice, pentru că simt că nu îşi pot atinge potenţialul şi nu îşi trăiesc viaţa aşa cum simt, este în creştere.

• De ce banda de scotch scoate un sunet asemănător cu scârțâitul?
• Cum ne este afectată mintea de sunetul constant al vieții moderne?

” Numărul tinerilor care suferă de teama de eşec, care se luptă cu sentimentul ratării, cu depresia, sau care ajung la suicid, atinge cote îngrijorătoare. În general, este normal să îţi doreşti să reuşeşti, este normal să vrei să ai succes, dar nu este corect să te defineşti doar prin succes şi, în caz contrar, să te anihilezi singur sau să te laşi înfrânt de părerea critică a celorlalţi atunci când nu ai reuşit”, spune psihologul Alexandra Siru pentru Gândul.

Vrem tot ce e mai bun, cât mai repede şi fără prea mult efort, în caz contrar cădem pradă disperării şi negativismului. ‘’Presiunea scade rezistenţa la frustrare, ingredient absolut necesar maturizării emoţionale. Copilul este ajutat excesiv, şi nu întotdeauna corect, să obţină performanţe, iar prin acest proces îi este afectată capacitatea de a depune singur efort şi de a-şi putea asuma succesul. Mulţi tineri îmi spun că nu ar fi reuşit dacă nu stăteau părinţii cu gura pe ei, crezând astfel că ei nu sunt capabili.

Se vorbeşte despre ”stima de sine”, care se referă la un ”sentiment de preţuire şi de respect determinat de meritele şi calităţile cuiva”, dar,  dincolo de toate astea, omul este o sumă de calităţi şi de defecte. Viaţa omului este o sumă de reuşite şi nereuşite”, mai spune specialistul, de la clinica Pro Vita, pentru Gândul.

Imaginea de sine se referă, evident, la modul în care ne percepem, fiind de preferat să ne vedem în ansamblu, cu plusuri şi minusuri. “Încrederea în sine eu o văd mai degrabă ca pe speranţa că, indiferent de ce se va întâmpla (bun sau rău), vom găsi resurse să facem faţă oricărei situaţii, cu minim de ”turbulenţe” la nivel emoţional (acele ”turbulenţe” pot apărea şi în caz de succes)”, subliniază psihologul.

Citeşte continuarea în Gândul!