Constituţia din Transilvania care i-a marginalizat pe români mai bine de 150 de ani

Prin acest document s-a menţinut sistemul bazat pe cele trei naţiuni privilegiate şi pe recunoaşterea celor patru religii „recepte”, românii fiind în continuare excluşi din viaţa politică, iar confesiunea ortodoxă rămânea marginalizată. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei un veac şi jumătate, până la revoluţia din 1848 (până în martie 1849).

În 18 puncte se stabilesc principiile după care urma să fie condusă Transilvania în cadrul Imperiului Habsburgic, garantând statutul separat al principatului. Diploma menţine neschimbate raporturile religioase, adică sistemul religiilor „recepte”: catolică, luterană, calvină, unitariană, confirmă toate donaţiile şi privilegiile făcute de principii Transilvaniei, inclusiv în Partium (comitatele vestice) şi menţine cele trei legi ale ţării: Tripartitum, Approbatae Constitutiones, Compilatae Constitutiones.

De asemenea, saşii şi secuii îşi păstrează vechile privilegii, în funcţii fiind numiţi sau aleşi numai ungurii, secuii, saşii, fără deosebire de religie. Conducătorii Transilvaniei erau aleşi din rândul nobililor sau magistraţilor, indiferent de religie, trebuind totuşi să fie confirmaţi de împărat. Tributul faţă de habsburgi era de 112.000 florini pe timp de pace şi 400.000 de florini pe timp de război. Guvernatorul Transilvaniei era ales de Dietă şi confirmat de împărat.

Cronicarul ungur Mihai Czerey nota că Transilvania a fost nevoită să schimbe „jugul de lemn otoman cu jugul de fier habsburgic”, fapt confirmat prin Pacea de la Karlowitz din 1699.

Sursa: Enciclopedia României

1131 – A încetat din viaţă poetul persan Omar Khayyam, cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 18 mai 1048)

1642 – A încetat din viaţă cardinalul Armand-Jean du Plessis de Richelieu, om politic ce a consolidat poziţia statului francez în Europa şi a sprijinit întemeierea Academiei Franceze (1635) (n. 9 septembrie 1585)

1798 – A încetat din viaţă Luigi Galvani, medic şi fizician, unul dintre întemeietorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737)

1866 – S-a născut pictorul Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării „Der Blaue Reiter” – „Călăreţul albastru”; studiul său „Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte (m. 13 decembrie 1944)

1875 – S-a născut Rainer Maria Rilke, important poet al liricii moderne, prozator, traducător; cele şase volume de corespondenţă cu personalităţile culturale ale vremii aduc mărturii importante asupra vieţii literare contemporane lui („Cartea orelor”, „Sonete către Orfeu”) (m. 29 decembrie 1926)

1883 – S-a născut Nicolae Cartojan, profesor, istoric al literaturii române vechi, membru al Academiei Române; a editat 29 de scriitori români în colecţia „Clasicii români comentaţi” şi a publicat lucrări fundamentale asupra literaturii române vechi: „Cărţile populare în literatura românească” (m. 20 decembrie 1944)

1883 – S-a născut Tompa Laszlo, poet de naţionalitate maghiară (m. 13 mai 1964)

1888 – A apărut la Bucureşti Fântâna Blanduziei, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto-ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevăru”

1892 – S-a născut Francisco Franco Bahamonde, general şi om politic; a pus capăt războiului civil spaniol (1936-1939), iar ca şef al statului, din 1 aprilie 1939, a instaurat în Spania un regim autoritar, fiind numit „ultimul dictator fascist supravieţuitor”; prin legea de succesiune propusă de Generalul Franco, Spania a revenit la sistemul monarhiei constituţionale, în 1969, când prinţul Juan Carlos de Bourbon a fost desemnat de către general ca viitor monarh (m. 20 noiembrie 1975)

1902 – A încetat din viaţă Ion Raţiu, om politic transilvănean, preşedinte al Partidului Naţional Român (1892-1902); a fost unul dintre iniţiatorii Pronunciamentului de la Blaj (1868) şi al Memorandumului din 1892 (n. 19 august 1828)

1908 – S-a născut biologul Alfred Day Hershey, laureat al premiului Nobel pentru medicină în anul 1969 (m. 22 mai 1997)

1922 – S-a născut actorul de teatru şi film Gérard Philipe. A excelat în interpretarea unor personaje romantice (din filmografie: „Mănăstirea din Parma”, „Fanfan la Tulipe”, „Roşu şi negru”) (m. 25 noiembrie 1959)

1993 – A încetat din viaţă Frank Zappa, instrumentist şi compozitor rock, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai ultimelor decenii (n. 21 decembrie 1940)

2000 – A încetat din viaţă, la Paris, pictorul Horia Bernea, fostul director (1990-2000) şi întemeietorul Muzeului Ţăranului Român, care a primit, în anul 1996, premiul pentru „Muzeul european al anului” (n. 14 septembrie 1938)

2004 – A încetat din viaţă Teo Peter, basist al trupei Compact.