Broasca ţestoasă uriaşă descoperită la Vadu a fost eliberată în Marea Neagră – VIDEO

Broasca ţestoasă uriaşă descoperită, la începutul săptămânii, în zona plajei Vadu, a fost eliberată, sâmbătă, în mare, în zona de sud a litoralului, după ce ultimele zile s-a aflat sub atenta îngrijire a specialiştilor de la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, potrivit Mediafax.

• Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu…
• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam

„Mergem în Mangalia pentru a depăşi porturile mari, Agigea şi Constanţa, şi pentru a avea şanse mai mari să fie prinsă de curenţii de sud. Ieşim în larg la izobata de 7 metri, undeva la o milă şi jumătate marină, şi o lansăm acolo”, a declarat directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, Adrian Bâlbă.

El a adăugat că reptila nu se putea adapta în stare de captivitate şi speră ca aceasta să poată înota înapoi, spre locul de baştină.

Cu ajutorul unei şalupe broasca ţestoasă a fost dusă în largul mării, sâmbătă dimineaţă, iar în jurul orei 11.00 a fost eliberată.

Broasca ţestoasă uriaşă, care trăieşte cel mai aproape de România în apele Mării Mediterane, a fost găsită, marţi dimineaţă, pe plaja de la Vadu, din judeţul Constanţa, reptila fiind preluată de angajaţii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii.

Potrivit directorului Complexului Muzeal, Adrian Bâlbă, broasca ţestoasă, din specia Caretta Caretta, a fost găsită întâmplător, marţi dimineaţă, pe plaja de la Vadu, în zona unei cherhanale cunoscută drept „Pescăria lui Broască“. Reptila ar fi ajuns accidental în apele Mării Negre.

„Dimineaţă, pe la 7.00 m-au sunat de la Vadu că a fost găsită o broască ţestoasă. Au adus-o la mal, într-o baltă limitrofă mării. Are un aspect distrofic pentru că nu a putut să se hrănească cât timp a ajuns în Marea Neagră. Păcălită de curenţii şi apele calde ale Mării Negre, a urcat spre nord, însă biologia ei nu corespunde acestei zone, are nevoie de un fund pietros, un fund unde se poate hrăni, să fie crustacee, să fie moluşte”, a declarat Adrian Bâlbă.

El spune că această specie de broască ţestoasă, Careta Careta, sau „broasca cu cap de buştean“, are ca zonă nativă cea mai apropiată, insula Zakintos, din Grecia, unde este o rezervaţie în care se reproduce.

„Un exemplar poate ajunge până la 200 – 300, chiar şi 500 de kilograme şi până la doi metri în diametru. Este broasca cea mai comună mărilor şi oceanelor, care înoată chiar cu 40 de kilometri la oră, câteva zeci de mile marine şi care, atunci când ajunge la dimensiuni mari, părăseşte şi Mediterana, mergând în Atlantic, ajungând în zona Mării Sargaselor, un alt loc de înmulţire iubit de această broască”, a mai declarat Bâlbă.

Sursa: Mediafax