Există într-adevăr bărbatul alfa? Ar putea fi chiar Donald Trump!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oricum, aceasta este o idee generală, dar conceptul de „bărbatul alfa” este departe de a fi acceptat de oamenii de ştiinţă, ţinându-se cont cât de comunâ şi de răspândită este această idee. Cel mai recent exemplu este cel al lui Donald Trump în cursa pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale, Nigel Farange numindu-l astfel în urma comentariilor obsece pe care le-a făcut la adresa femeilor, comparându-l cu o gorilă, ceea ce s-a resimţit ca o insultă serioasă la adresa lui.

În vederea identificării originii acestui concept, cu toate că s-a încercat oferirea exemplelor, termenul a fost redus la domeniul cercetării primatologiei.  Specii precum cimpanzeii sau gorilele prezintă structuri sociale şi sunt organizaţi în ierarhii cu un mascul dominant la vârf, care şi-a obţinut poziţia prin demonstrarea forţei sale. termenul a început să fie utilizat cu privire la oameni odată cu lucrarea lui Frans de Wall, Politica Cimpanzeilor, care face o comparaţie directă între comportamentul uman şi cel al cimpanzeilor, incluzând comportamentul dominant al masculilor.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Unul dintre motivele pentru care acest concept este atât de popular, cu toate că nu există o evidenţă concretă, este reprezentat de ideea sensului intuitiv.  Bărbatul masiv, neruşinat, gălăgios şi dominator face parte din societate încă din cele mai vechi timpuri, astfel că este preferabil pentru aceştia să aibă o reputaţie convenabilă din acest punct de vedere.  Este greu de crezut că oamenii nu au o afinitate faţă de procesul de dominaţie în societate, mai ales că societatea este bazată pe ierarhii inegale cu indivizi inferiori sau superiori în aproape orice context şi este un lucru lesne de înţeles că unii bărbaţi obţin supremaţia cu ajutorul unor calităţi fizice şi psihice de excepţie.

Însă, secţiunea anterioară evidenţiază principala problemă în cazul argumentelor în favoarea „bărbatului alfa”, concentrându-se pe sprijinirea probelor şi ignorându-le pe cele care se află în contradicţie. Oamenii pot aparţine diferitelor ierarhii, spre exemplu un bărbat care în cadrul echipei sale de fotbal este cel mai vocal şi mai dominant poate fi, la locul de muncă, dominat de către superiorul său . Este acest bărbat unul alfa, sau nu? Depinde de context, bineînţeles, mai ales că oamenii fac parte din grupuri sociale diferite iar rolul lor în cadrul acestora variază.

Mai mult decât atât, s-a pus problema unui corespondent al acestui tip de bărbat. Mulţi „masculi alfa” din regnul animalier au drept corespondent o femelă la fel de puternică, care exercită aceleaşi nivel al dominaţiei şi al controlului, pe când „bărbatul alfa” are o atitudine lipsită de respect faţă de femei.

Poate că „bărbatul alfa” este o combinaţie de nemulţumirii în îndeplinirea dorinţelor masculine ţi justificarea limitării-pseudiştiinţifice ce-l face sărecurga la agresiune, intimidare şi un comportament intimidant.

Aşadar, acest concept este unul mult mai succint decât am putea crede.

Sursa: The Guardian

Citeşte şi:

Femeile sunt atrase de barbatii veseli si amuzanti

Lungimea contează! Bărbaţii cu inelarul mai lung sunt mai atrăgători

Stereotipurile legate de masculinitate îi complexează pe bărbaţi