Cea mai nouă metodă pentru evitarea sarcinilor nedorite: contraceptivele în regim extins. „Totul se bazează pe un tratament personalizat”

Cum cea mai utilizată metodă contraceptivă este pilula, 4 din 5 femei apelând la administrarea ei, în medicina modernă a apărut regimul contraceptiv extins, stabilit individual, pentru fiecare femeie în parte, în conformitate cu particularităţile organismului ei. Acest tip de tratament a fost inclus de Asociaţia Europeană a Medicamentelor pe lista metodelor de contracepţie din anul 2015, scrie Gândul.

Sarcinile nedorite sunt tot mai dese în ultimii ani, în ciuda faptului că există metode cotraceptive diverse, accesibile oricăror femei, indiferent de categoria de vârstă. La nivel mondial, existau 11 metode contraceptive aprobate – prezervativ, prezervativul pentru femei, contracepţia orală, inelul hormonal, injecţia contraceptivă, sterilizarea chirurgicală, diafragma, plasturele contraceptiv, metoda calendarului, coitus interruptus, duşurile vaginale, steriletul şi buretele vaginal. Din 2015, Asociaţia Europeană a Medicamentelor (EMA) a aprobat cea de-a 12-a metodă, contracepţia orală combinată în regim extins de administrare.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

Având în vedere că pilula contraceptivă este cea mai utilizată metodă de contracepţie în prezent, această inovaţie vine în ajutorul femeilor care nu doresc să devină mame sau doresc să îşi regleze într-un anumit fel ciclul menstrual. Medicii ginecologi români consideră că acest regim contraceptiv extins este o soluţie care poate elimina foarte multe dintre problemele care pot apărea în urma aplicării neavizate a celorlaltor metode în cazul femeilor.

„Administrarea acestor tratamente contraceptive se face la femeia sănătoasă, fără niciun fel de patologie, astfel încât să nu afecteze în niciun fel fertilitatea. Regimul extins de contracepţie este o soluţie întrucât nu există un contraceptiv universal, ci doar tratamente personalizate/individualizate”, explică conf. univ. dr. Iuliana Ceauşu.

Citeşte continuarea în Gândul!