Tigrii din Asia, în pericol de dispariţie

Planurile vaste pentru dezvoltarea accelerată a infrastucturii din Asia ameninţă habitatele tigrilor şi pun în pericol victoriile recente în conservarea acestei specii ameninţate cu dispariţia. Concluziile vin ca urmare a unui nou raport WWF: „The Road Ahead: Protecting Tigers from Asia’s Infrastructure Development Boom” (n.r. Drumul ce ne stă în faţă: Protejarea tigrilor împotriva dezvoltării accelerate a infrastructurii din Asia).

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

În jur de 11.000 de kilometri de drumuri şi căi ferate sunt deja schiţate, alături de noi canale, conducte de petrol ori gaze si linii electrice. Parte a unei proiecţii de 8 trilioane de dolari pentru infrastructura din Asia (din 2012 până în 2020), acest segment ar traversa fiecare habitat al tigrilor, ducând la o fragmentare majoră a acestora, la braconaj şi conflicte cu comunităţile locale.

„Infrastructura este esenţială pentru dezvoltarea Asiei – însă trebuie să ne asigurăm că aceasta este sustenabilă şi nu vine în detrimentul tigrilor sau a habitatelor acestora” a declarat Mike Baltzer, liderul iniţiativei Tiger’s Alive a WWF.

13 ţări cu populaţii de tigri în sălbăticie: în total, 3.890 de tigri
 
Lansarea acestei analize coincide cu aniversarea Tiger Summit-ului din 2010, de la Sankt Petersburg, Rusia. Aici, lideri globali şi reprezentanţi ai tuturor guvernelor din cele 13 ţări populate cu tigri (Bhutan, Cambodgia, China, India, Malaezia, Bangladesh, Indonezia, Myanmar, Vietnam, Laos, Nepal, Rusia şi Thailanda) s-au angajat să dubleze numărul de exemplare din această specie (obiectiv cunoscut sub numele de Tx2) până la următorul An Chinezesc al Tigrului, în 2022. Noua analiză marchează jumatatea acestui interval de timp (2010-2020) şi avertizează că noi provocări se prefigurează pentru tigri şi pentru patrimoniul natural bogat din Asia. Guvernele trebuie să acţioneze acum; altfel, se vor confrunta cu destrămarea muncii lor, în timp ce aceste construcţii nesustenabile vor distruge sistemele naturale pe care aceşti tigri le reprezintă.

La momentul summit-ului, existau doar 3.200 tigri în sălbăticie – faţă de cei 100.000, cu un secol în urmă. În ultimii şase ani însă, tigrii au prezentat semne de recuperare în anumite habitate sau ţări critice. Acest lucru se datorează unei mai bune gestionări a ariilor protejate, a aprobării regionale, a abordării Braconaj Zero, a capacităţii îmbunătăţite de monitorizare şi a intensificării eforturilor de combatere a traficului de tigri.

China, Myanmar, Thailanda şi Malaezia şi-ar putea pierde tigrii în următorii 10 ani

În sălbăticie există la ora actuală o populaţie estimată la 3890 de tigri, cu cifre ce cresc în India, Rusia, Nepal şi Bhutan. Totuşi, situaţia rămâne precară. India a pierdut 76 tigri doar în acest an din cauza braconajului, în timp ce China, Myanmar, Thailanda şi Malaezia, cu mai puţin de 500 de tigri împreună, şi-ar putea pierde exemplarele în următorii 10 ani – dacă planurile de infrastructură prost proiectate sunt aprobate.

În acest context, WWF cere statelor cu populaţii de tigri să includă protecţia tigrilor si a habitatelor acestora în etapa de planificare a infrastructurii. Aceste planuri trebuie să identifice habitatele critice pentru tigru şi să se asigure că în aceste zone nu se va putea construi în viitor. De asemenea, ele trebuie să menţină coridoare ecologice – esenţiale pentru migraţia tigrului.

Guvernele ar trebui să consolideze şi să aplice măsuri de protecţie de mediu; să integreze reabilitarea habitatelor, toleranţă zero pentru braconaj şi monitorizarea faunei sălbatice în planificarea infrastructurii şi a construcţiilor.