O nouă ”goană a aurului.” Multe ţări au pus ochii pe minereurile subacvatice

Conform experţilor care au participat la conferinţa anuală a American Association for the Advancement of Science (AAAS), există rezerve mai mari de minereuri pe fundul oceanelor decât s-a crezut anterior, relatează Chemistry World.

Se estimează că cererea globală pentru resurse precum fier şi cupru cel puţin se vor tripla până în 2050. 

• Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
• Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa

Din cauza acestei cereri în continuă creştere, atenţia a început să se îndrepte spre minereurile marine, conform lui Mark Hannington, directorul Geomar Helmholtz Centre for Ocean Research din Germania. Acesta mai adaugă şi faptul că International Seabed Authority are 27 de contracte de prospecţiuni pentru metale.

Planurile sunt deja avansate, Hannington menţionează că „utilajele pentru exploatarea nodulilor de mangan au fost deja construite şi testate”. Pentru aceste minerale, există o perspectivă economică bună, existând în zona Clipperton (între Hawaii şi Mexic) 20-30 de miliarde de tone de minereu. Doar aceste resurse ar acoperi cererea mondială pentru nichel şi cobalt pentru două decenii.

O altă resursă care a prezentat interes a fost reprezentată de sulfurile polimetalice, care conţin cupru şi zinc în cantităţi fezabile. Hannington şi echipa sa au descoperit 6 miliarde de tone de minereu subacvatic, mai ales în zonele care nu au fost explorate în detaliu.

De asemenea, cu cât minereurile sunt mai departe de ţărm, cu atât sunt mai îngropate în sediment. Hannington precizează că o distanţă de 10 km de ţărm ar însemna o adâncime de 10 metri a acestor minereuri. Dificultatea cu care se pot explora este în sine o problemă practică, dar în acelaşi timp se ridică o serie de întrebări cu privire la impactul asupra ecosistemului.

Ecosistemele marine au particularitatea că sunt extrem de fragile, chiar şi o mică intervenţie poate avea consecinţe dezastroase. O variaţie de temperatură de un grad Celsius ar afecta populaţiile de microorganisme, care ar duce la dezechilibrarea întregului lanţ trofic. Aşadar, impactul negativ al unei exploatări de o asemenea anvergură nu poate fi supraestimat.

Vă recomandăm să citiţi şi urmtătoarele articole:

De la minereu la lingoul de aur: minerit aurifer modern

Cele mai rare minerale de pe Terra – FOTO

După studii îndelungate, marele mister al formării minereurilor de fier de miliarde de ani a fost elucidat

De ce se pătează argintul?