Epidemii, atac nuclear sau joaca de-a Dumnezeu. Cele 13 mari riscuri care pot aduce sfârşitul omenirii

Haydn Belfield, cercetător în cadrul CSER (Centre for the Study of Existential Risks), a spus pentru Business Insider că el împreună cu colegii săi studiază riscurile asociate cu inteligenţa artificială, biotehnologia, mediul şi, într-o mai mică măsură, riscurile naturale.

Impactul cu un asteroid

• Cum au ajuns câteva monede americane să valoreze 17 milioane de dolari?
• Încă doi sateliți europeni Galileo au fost lansați pe orbita Pământului

Deşi Pământul este bombardat în mod constant cu asteroizi, sunt foarte rare cazurile în care aceştia sunt suficienţi de mari să nu fie dezintegraţi în totalitate de atmosfera terestră. Un asteroid cu diametrul de  10 kilometri loveşte o dată la 100 de milioane de ani, ultimul a fost acum 65 de milioane de ani şi a dus la dispariţia dinozaurilor.

Erupţia unui supervulcan

Cel mai cunoscut caz este supervulcanul de sub parcul naţional Yellowstone din Statele Unite. Alt caz este cel aflat la Lacul Toba din Indonezia, iar savanţii precizează că o erupţia de mare anvergură poate duce la ejectarea a 1000 kilometri cubi de magmă.

Magma, alături de cenuşa vulcanică, pot duce la schimbări dramatice ale climei, chiar şi instalarea unei ere glaciare.

Conform NPS (National Park Service), în ultimele două milioane de ani au avut loc trei erupţii majore la Yellowstone, iar anvergura a două dintre acestea pot duce la dispariţia omenirii. Totuşi, NPS precizează că erupţia supervulcanului este improbabilă în următorii 10.000 de ani.

Furtuni solare

Exploziile de pe suprafaţa Soarelui pot duce la furtuni geomagnetice care la rândul lor pot afecta sateliţii şi furnizarea curentului electric. O pană mondială de curent poate arunce lumea în haos, declanşând o serie de evenimente imprevizibile.

Există o şansă din opt ca o furtună solară să lovească Terra până în anul 2020, conform Wired.

Schimbarea climatică

Creşterea temperaturilor poate avea efecte letale în ceea ce priveşte omenirea. O schimbarea climatică bruscă poate avea efecte imprevizibile, punându-se la îndoială capacitatea rapidă de adaptare a omoului şi a mediului care îl întreţinte.

Distrugerea ecosistemelor

Ecosistemele de pe planetă se dezvoltă doar dacă anumiţi factori sunt îndepliniţi. Atunci când una sau mai multe variabile sunt perturbate, există un risc ca întreg ecosistemul să fie distrus, lucru care poate duce la extincţii în masă.

Există totuşi ecosisteme mai rezistente, care au o capacitate de regenerare mai bună, dar aceste cazuri sunt rare. Având în vedere continua urbanizare şi industrializare, omenirea riscă să pună în pericol un număr de specii şi ecosisteme deja fragile.

Accident geoingineresc

Geoingineria se ocupă cu modificarea artificială a sistemelor climatice ale Pământului, care presupune deseori înlăturarea dioxidului de carbon din atmosferă pentru a încetini încălzirea globală.

De asemenea, oamenii au modificat norii pentru a schimba cantitatea sau tipul de precipitaţii.

„Joaca de-a Dumnezeu” este însă periculoasă, putând aduce consecinţe neprevăzute şi devastatoare, conform unui studiu al cercetătorilor de la Helmholtz Centre for Ocean Research Kiel din Germania.

Iarnă nucleară

Iarna nucleară poate apărea în urma unui război nulcear. Lansarea a zeci de focoase nucleare poate produce suficientă cenuşă care să acopere lumina solară cu o perdea groasă care va cauza scăderea drastică a temperaturilor.

Alături de nivelurile radioactive crescute, o nouă glaciaţiune poate însemna moartea oamenilor care au supravieţuit atacului nuclear.

Pandemie naturală

Omenirea a mai fost lovită de mari epidemii, cel mai concludent exemplu este Moartea Neagră din 1350, unde ciuma bubonică a omorât între 13 şi 17% din populaţia totală a lumii din acea perioadă. Europa a fost desigur cel mai afectat continent, dar în ziua de astăzi, când lumea poate fi străbătută într-o singură zi de la un capăt la altul, o epidemie s-ar răspândi cu o mare rapiditate.

Epidemie creată de om

Un virus creat genetic poate omorî zeci de milioane de oameni, după cum menţionează co-fondatorul Microsoft, Bill Gates, menţionând şi că un asemenea atac terorist are potenţialul de a fi mai devastator decât un atac nuclear şi că un asemenea virus este mai uşor de creat.

Foamete cauzată de hrană modificată genetic

Odată cu modificările genetice, care deseori înseamnă explorarea unor teritorii încă necunoscute, pot fi create noi boli care pot afecta hrana (culturile şi animalele), creând foamete, mai ales în zonele deja afectate.

Softurile care se bazează pe inteligenţă artificială

Acest caz se referă la acel tip de inteligenţă artificială care are un scop particular, adică un program care să rezolve o anumită sarcină. Exemple în acest caz sunt asistentul personal al Apple, Siri, şi AlphaGO al lui Google care poate juca GO.

Deşi aceste exemple sunt inofensive, „sunt unele programe care controlează multe aspecte ale vieţii cotidiente, iar în unele cazuri acest control poate aduce probleme reale”, precizează Ryan Calo, de la Center for Internet and Society, Stanford Law School. Acesta spune că „prăbuşirea pieţei din mai 2010 a fost cauzată de funcţionarea greşită a unui program bazat pe inteligenţă artificială”.

Conştiinţa de sine a inteligenţei artificiale

Dacă aceste computere superinteligente depăşesc oamenii în inteligenţă şi decid că nu mai este nevoie de ei, se poate ajunge chiar şi la dispariţia omenirii.

Mulţi cercetători susţin că inteligenţa artificală nu poate prezenta emoţii precum iubire şi ură, astfel nu există niciun motiv pentru care computerele vor avea intenţii (bune sau rele).

Totuşi, există capacitatea inteligenţei artificiale de a dezvolta arme sofisticate care pot duce la dispariţia omenirii.

Cauze necunoscute

Sunt, desigur, riscurile pe care încă nu le cunoaştem sau la care încă nu ne-am gândit.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De unde va veni SFÂRŞITUL omenirii? Ce specie va apărea în loc

Sfârşitul Universului: cum se va termina totul?

9 moduri reale în care ar putea veni sfârşitul lumii

Când vine Apocalipsa? Teoriile care ne pregătesc pentru sfârşitul lumii