O nouă revoluţie în genetică schimbă viaţa pe Pământ pentru totdeauna. ”Acum putem controla evoluţia umană”

Jennifer Doudna, biochimist la Universitatea din California şi cercetătoarea care a contribuit esenţial la elaborarea noii tehnici, a scris o nouă carte numită A Crack in Creation („O crăpătură în creaţie”) unde detaliază această descoperire, scrie Futurism.

În această carte, Doudna precizează că zilele proceselor complicate şi costisitoare de editare ale ADN-ului s-au sfârşit. Suntem acum în epoca CRISPR. Cercetătoarea compară noua metodă cu un program de procesare al cuvintelor care permite cuiva să corecteze o greşeală de tipar dintr-un document.

• Alessandro Volta, inventatorul bateriei electrice
• Oamenii de știință vor să construiască „Zidul Morții” pe Lună

La Innovative Genomics Institute din Berkely unde Doudna este director executiv, echipe de cercetători lucrează pentru a găsi noi abordări în tratarea bolilor precum cancerul.

Aşa cum am menţionat anterior, tehnica s-a răspândit rapid şi în alte zone de pe glob. Spre exemplu, cercetătorii de la UT Southwestern din Dallas caută cu ajutorul CRISPR un tratament pentru distrofia musculară Duchenne. La UC Irvine, cercetătorii au creat ţânţari rezistenţi la malarie care transmit urmaşilor această trăsătură. La Salt Institute din La Jolla, California, CRISPR este folosită pentru a crea porci cu organe transplantabile pentru om.

Totuşi, odată cu noua descoperire a venit şi o realizare sumbră. Odată cu abilitatea de a schimba evoluţia umană, vine şi o responsabilitate enormă, întrucât poate fi utilizată greşit sau în scopuri mai puţin benefice.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Metoda CRISPR, ”tehnologia incerdibilă ”care modifică genele în doar câteva săptămâni, a fost testată, pentru prima oară, pe oameni. Ce vor să facă americanii

E o reuşită „care te lasă cu gura căscată”, spune un laureat Nobel despre cea mai recentă descoperire din genetică

Ce urmează pentru ştiinţă? Marile cercetările ştiinţifice ale anului 2017 – VIDEO

Modificarea genelor umane ar putea fi valorificată în beneficiul nostru