Ce este mintea?

Dan Siegel, profesor la UCLA, a publicat recent o carte intitulată Mind: A Journey to the Heart of Being Human în care propunea o definiţie a minţii. Printre altele, cercetătorul preciza că mintea nu poate fi redusă la creier sau la activitatea cerebrală, scrie Rise Earth.

MESAJE DE CRĂCIUN. Mesaje, urări, felicitări şi sms-uri pentru familie, pentru prieteni, cei dragi, apropiaţi şi colegi

• Ce înseamnă, mai exact, să fii om?

Acum 20 de ani, a existat o conferinţă la care au participat 40 de savanţi: fizicieni, sociologi, antropologi şi neurosavanţi. Scopul lor era să cadă de acord cu privire la oferirea unei definiţii, sau cel puţin a unui aparat explicativ al minţii. Aici Siegel a venit cu ideea unei definiţii.

Savanţii au determinat în cadrul întâlnirii că un element semnificativ al minţii poate fi definit ca „procesul emergent auto-organizator, atât încorporat cât şi relaţional, care controlează fluxul de energie şi informaţie din noi şi din jurul nostru”.

Un element central al acestei definiţii este extrem de interesant, implicând ideea că mintea se extinde şi merge dincolo de corpul fizic.

„Mintea pentru antropologi sau sociologi are un element profund social”

Siegel a făcut mai uşor pentru toată lumea înţelegerea definiţiei printr-o comparaţie metaforică cu plaja: „dacă cineva mă întreba să definesc plaja, dacă este nisip sau apă, aş fi spus că este ambele”, a afirmat Siegel. „Nu poţi limita imaginea noastră cu privire la plajă descriind-o doar ca nisip sau doar ca apă. Am început să mă gândesc; poate că mintea este precum o linie de coastă. Mintea pentru antropologi sau sociologi are un element profund social. Gândurile, trăirile, amintirile, atenţia, tot ce experimentezi în această lume subiectivă este parte din minte”.

O mare parte din ideea conform căreia mintea este un proces emergent şi auto-organizator provine din matematică, unde sistemele complexe se auto-organizează. Siegel precizează că aceasta este baza pentru sănătatea mintală. Capacitatea de a se organiza pe sine dă stabilitate, dar şi adaptabilitate şi flexibilitate. Fără aceasta, mintea înţeleasă ca un sistem complex va fi rigidă sau dezordonată. Altfel spus, auto-organizarea oferă calea optimă de mijloc, o cominaţie între cele două stări. Rigiditatea sau dezordinea acoperă spectrul larg al bolilor mintale, acestea fiind prezente în pacienţii cu astfel de condiţii.

De asemenea, definiţia materialistă a minţii, conform căreia aceasta este doar un epifenomen al creierului face ca oamenii să devină mai puţin empatici şi mai izolaţi, susţine Siegel, deci mai puţin umani. La nivelul la care a ajuns inteligenţa artificială în ziua de astăzi, s-ar putea spune că ar exista o congruenţă între aceasta şi mintea văzută dintr-o perspectivă care ar reduce-o la un simplu proces al activităţii cerebrale.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Proiectul MKULTRA. Consecinţele tragice ale programului de control al minţii demarat de CIA. Printre victime a fost şi un mare tenismen

Descoperire CRUCIALĂ: modalitatea revoluţionară pentru a reda memoria. A fost folosită cu succes

Opt semne că eşti mai deştept decât restul – FOTO

Descoperire extraordinară: copiii de doar 10 luni sunt capabili de raţionamente logice. VIDEO