Efectele alcoolului asupra organismului sunt mult mai nocive decât se credea: afectează ADN-ul, putând duce chiar şi la apariţia cancerului

În cadrul studiului publicat recent în Nature, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci pentru a demonstra deteriorarea permanentă a ADN-ului la expunerea la alcool, scrie Medical Express.

Savanţii au administrat etanol (alcool diluat) şoarecilor, apoi au utilizat analize genetice pentru a examina efectele cauzate de acetaldehidă, un chimical dăunător produs atunci când corpul procesează alcoolul.

• Test de cultură generală. Ce înseamnă acronimul NASA?
• Transplanturile de organe pot schimba personalitatea și orientarea sexuală, arată un studiu uluitor

Oamenii de ştiinţă au descoperit că acetaldehida poate rupe şi deteriora ADN-ul din celulele stem, ducând la cromozomi rearanjaţi, schimbând secvenţele din celule. Atunci când aceste celule stem devin defectuoase pot da naştere la tumori.

Noua descoperire ne ajută să înţelegem mai bine cum consumul de alcool creşte riscul apariţiei a şapte tipuri de cancer, inclusiv tipurile comune precum cel mamar sau cancerul de colon.

„Unele tipuri de cancer apar din cauza deteriorării ADN-ului din celulele stem. Deşi în unele situaţii deteriorarea poate părea întâmplătoare, descoperirile noastre sugerează că alcoolul poate creşte riscul apariţiei acestor deteriorări”, a precizat Ketan Patel, conducătorul acestui studiu.

De asemenea, studiul a examinat şi modul în care organismul încearcă să se protejeze de daunele produse de alcool. Prima linie de apărare este o familie de enzime numită dehidrogenaza aldehidă (ALDH). Aceste enzime descopmpun acetaldehida dăunătoare în acetat, care poate fi folosită ca sursă de energie.

În întreaga lume, milioane de oameni, în special cei din Asia de Sud-Est, nu au aceste enzime sau au versiuni defectuase ale lor. Aşadar, atunci când beau, acetaldehida rămâne în organism, ceea ce cauzează o serie de probleme.

În studiu, atunci când şoarecilor care nu aveau enzima ALDH2 li se administra alcool rezulta într-o deteriorare de patru ori mai semnificativă a ADN-ului decât în cazul celor cu ALDH2 funcţional.

A doua linie de apărare este alcătuită dintr-o varietate de sisteme de apărare ale ADN-ului, care, în majoritatea timpului, le permite să repare problemele genetice. Totuşi, acestea nu funţionează mereu, iar unele persoane poartă mutaţii care nu permit celulelor să se repare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Surprinzător, dar consumul de alcool îmbunătăţeşte memoria

Ai aflat că ai cancer? Iată ce sfaturi oferă psihologii

Legătura dintre obezitate şi cancer

În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”