Cauza epidemiei misterioase din secolul al XVI-lea care i-a omorât pe azteci a fost în sfârşit elucidată

Studiile anterioare au arătat că epidemia, produsă probabil de Salmonella enterica, a dus la eradicarea a 15 milioane de oameni în Mexic, adică 80% din populaţie, scrie Science Alert.

Studiile ADN au fost corelate cu relatările istorice ale simptomelor, care includ febră puternică şi natura epidemică a maladiei. În limba indigenă, aceasta s-a numit cocoliztli (molimă) sau huey cocoliztli (marea molimă). Spaniolii o denumeau pujamiento de sangre (sângerare abundentă). În orice limbă ar fi fost descrisă, însemna moarte.

• Frații Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald. Pionierii zborului cu echipaj uman
• Frații Lumière și Revoluția Cinematografică

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Institutul Max Planck din Germania au găsit primele dovezi genetice directe care indică originea epidemiei. Aproape 30 de schelete au fost excavate din situl Teposcolula-Yucundaa de lângă Oaxaca, din Mexic, unde victimele molimei au fost îngropate în urmă cu sute de ani.

Utilizând o nouă tehnică genetică numită MALT (Meta Genome Analyser Alignment Tool), cercetătorii au găsit o formă de S. enterica numită Paratyphi C.

Acest lucru nu înseamnă că alţi patogeni nu au fost implicaţi, dar singura bacterie identificată a fost aceasta – cel mai probabil adusă în Lumea Nouă de spanioli.

„Este prima dată când ADN-ul a putut fi analizat cu succes pentru identificarea patogenului”, a precizat Kirsten Bos, unul dintre autorii studiului.

Cât despre metoda folosită, Bos afirmă că „este un progres esenţial în metodele care ne sunt disponibile nouă, cercetătorilor bolilor antice”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O epidemie DEVASTATOARE a dus la dispariţia imperiului Aztec

6 mari civilizaţii care au dispărut în mod misterios. Ce s-a întâmplat cu locuitorii Insulei Paştelui

Bacilul epidemiei de ciumă care a izbucnit în Madagascar şi care a omorât peste 140 de oameni poate suferi mutaţii şi poate deveni netratabil

Ciuma lui Caragea: cea mai neagră perioadă a Bucureştilor. ”Cale de jumătate de ceas se auzeau ţipetele şi vaietele nenorociţilor”. 300 de oameni mureau zilnic