Pirateria antică din Marea Mediterană. Teuta, regina piraţilor care atacau vasele romane

Regatul Iliriei s-a dezvoltat în jurul anului 200 î.e.n., ocupând Croaţia de astăzi, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Albania, scrie War History Online.

Regina Teuta este considerată „regina piraţilor” antichităţii, dar titlul poate induce în eroare. Teuta nu era pirat, ci un avocat al regatului său pentru dreptul la piraterie. De asemenea, Iliria avea o flotă puternică, iar influenţa regatului s-a întins până la Marea Ionică.

• Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este…
• A fost recuperată prima comoară de pe „Sfântul Graal al epavelor”

De aceea, doi ambasadori romani au încercat să negocieze pentru a termina pirateria iliră, în special împotriva vaselor comerciale romane. Teuta a refuzat şi unul dintre cei doi ambasadori a fost omorât când se întorcea în Italia, dar nu se ştie dacă ordinul a fost dat chiar de Teuta.

Romanii au pornit un război împotriva piraţilor, iar în câţiva ani Teuta a dorit pacea cu aceştia, fiind copleşită de forţa romanilor. În 228, romanii controlau coasta Iliriei şi toate punctele de unde plecau raidurile piraţilor, terminând, cel puţin pentru un timp, pirateria în Mediterană. Expansiunea Romei a însemnat astfel declinul pirateriei şi nici măcar regatul Iliriei sau alte civilizaţii mediteraneene, precum „popoarele mării”, fenicienii, nu i-au oprit pe romani să controleze în ultimă instanţă tot bazinul Mediteranei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Regina Teuta: războinica din fruntea piraţilor iliri

Împaratul care a adus grandoare Imperiului Roman

În timp ce îşi căuta ciocanul cu un detector de metale, un bărbat a descoperit cea mai mare comoară romană de pe teritoriul britanic. Analizarea ei a scos la iveală informaţii istorice preţioase

Cuplul celebru de la Pompeii, rămas îmbrăţişat în urma erupţiei vulcanice, erau doi homosexuali