Elucidarea misterului celebrei mumii Ata a generat controverse. Autorităţile şi comunitatea ştiinţifică din Chile protestează: ”Nu este etic”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Totuşi, acest demers de a vedea dacă rămăşiţele au fost sau nu dezgropate ilegal vine la 15 ani de la fapta în sine.

În 2003, Ata, aşa cum a fost denumită mumia, după deşertul Atacama (deşi a fost găsită la 600 km nord de deşert), a fost scoasă din ţară. Un bărbat pe nume Oscar Munoz a descoperit mumia de doar 15 centimetri, lângă o biserică abandonată din oraşul fantomă La Noria. Corpul era neobişnuit, nu numai pentru dimensiunile extrem de mici, ci şi pentru forma anormală a oaselor, inclusiv craniul alungit şi oasele care păreau ca cele ale unui copil de şase ani, scrie New York Times.

De atunci, veştile s-au răspândit repede, mulţi considerând că este vorba despre un extraterestru. Ata a ajuns într-o colecţie privată la Ramon Navia-Osorio din Barcelona. În 2012, producătorii unui documentar au susţinut că au dovezi conform cărora OZN-urile au avut acces la scheletul lui Ata.

În acest punct intervin cei doi autori ai noului studiu: Garry P. Nolan de la Stanford University şi Atul Butte de la University of California (detaliile descoperirii acestora pot fi văzute aici).

Când Nolan a aflat despre schelet, s-a oferit să examineze genetic mostrele care i-au fost trimise. Fiind vorba de rămăşiţe relativ noi (câteva zeci de ani), el, împreună cu echipa sa, au putut reconstitui întreg genomul. Departe de a fi vorba despre un extraterestru, Ata era  probabil un făt care suferea de o condiţie rară.

Cristina Dorado, un biolog de la Universitatea Antofagasta, a considerat că studiul este un „afront”. „Dacă mostrele nu au fost obţinute etic, orice rezultat nu este etic”, a precizat aceasta.

„Vă imaginaţi acelaşi studiu folosind un cadavru al unui copil avortat în Europa sau America?”, a emis Societatea Chiliană de Antropologie Biologică într-un comunicat.

De asemenea, comunitatea ştiinţifică a scris o scrisoare către Genome Research, jurnalul unde studiul recent a fost publicat, dorind retragerea lucrării.

Hilary Sussman, editorul de la Genome Research, a precizat că jurnalul nu avea un set de instrucţiuni pentru cercetători cu privire la problemele etice, menţionând că este vorba despre o „eroare tehnică” care a fost corectată.

„Studiul a furnizat o bază ştiinţifică definitivă”

Nolan a precizat că cercetătorii nu au întrebat universităţile la care sunt afiliaţi pentru permisiunea de a examina mostra, pentru că suspectau că rămăşiţele pot aparţine unei alte specii de primată.

Butte, celălalt autor principal al studiului, a precizat că studiul a rezolvat problema mumiei, terminând poveştile şi speculaţiile despre originea acesteia. „Studiul a furnizat o bază ştiinţifică definitivă care pune punct teoriilor neştiinţifice cu privire la natura scheletului şi îi acordă respectul cuvenit”, a precizat acesta.

Chip Colwell de la Denver Museum of Nature and Science a precizat că noua dispută face parte dintr-un context mai larg. Despre acest caz, acesta spune că „cu greu poate fi unic în problema rămăşiţelor umane”, a zis acesta.

În secolul al XIX-lea, savanţii jefuiau sistematic mormintele fără acordul familiei sau a comunităţii ştiinţifice.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Misterul micului ”extraterestru” din Atacama a fost în sfârşit elucidat şi era mai puţin bizar dacă într-adevăr provenea de pe altă planetă

Un fenomen straniu afectează cele mai vechi mumii din lume

O mumie veche de 7.000 de ani, descoperită de un grup de elevi din Chile

Cercetătorii au găsit în mumia „Omului Gheţurilor” urme de ADN care nu este uman